Relevanța coeziunii sociale în studiul dansului folcloric românesc
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
341 7
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-04 20:10
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
793.31(478) (9)
РАЗВЛЕЧЕНИЯ. ЗРЕЛИЩА. ИГРЫ. СПОРТ (1674)
SM ISO690:2012
TALPĂ, Svetlana. Relevanța coeziunii sociale în studiul dansului folcloric românesc. In: Tradiţii şi procese etnice, Ed. 3, 31 martie 2022, Chişinău. Chişinău: Notograf Prim, 2022, Ediția 3, p. 57. ISBN 978-9975-84-157-3..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tradiţii şi procese etnice
Ediția 3, 2022
Simpozionul "Tradiţii şi procese etnice"
3, Chişinău, Moldova, 31 martie 2022

Relevanța coeziunii sociale în studiul dansului folcloric românesc

CZU: 793.31(478)

Pag. 57-57

Talpă Svetlana
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 18 iulie 2022


Rezumat

Cercetarea aspectelor sociale ale dansului folcloric românesc reprezintă analizarea caracteristicilor generale și cuprinzătoare ale sale. Dansul în general și dansul folcloric în particular, este în esență o formă proprie de interacțiune socială. Chiar dacă dansul folcloric românesc poate fi separat în mod artificial de contextul său social și considerat doar în trăsăturile sale fizice ca mijloc de exprimare artistică independentă, totuși componenta socială este implicită persoanei/ dansatorului care dansează, ca individ și ca membru al unei comunități socio-culturale. Din această perspectivă, structura dansului folcloric românesc poate fi considerată ca un „program” determinat cultural în care factorii sociali, istorici și de mediu se interacționează cu trăsăturile fizice, psihologice și mentale ale individului. În cazul în care se încearcă o analiză mai detaliată a dansului folcloric românesc, atunci este esențial de cercetat dansul din punct de vedere al nivelului la care el este situat. Pentru dansul folcloric românesc situat la nivelul sintactic este fundamentală totalitatea evenimentelor sociale existente în comunitatea românească, ceea ce face ca dansul să fie un fenomen viu. Pentru dansul folcloric românesc situat la stadiu de paradigmă, este substanțial aspectul filosofic/ideologic, socio-politic, economic și cultural care există/rezidă în comunitatea etnică românească. Astfel, rolul și semnificația dansului folcloric românesc în cadrul cercetării, trebuie să cuprindă ambele perspective, adică: rețeaua de evenimente sociale și perspectiva sistemului de cunoaștere și credință, manieră socială, principii și valori estetice. Așadar, relevanța coeziunii sociale în studiul dansului folcloric românesc se impune a fi o metodă unică din perspectivă antropologică și coregrafică. Combinarea acestor două perspective cuprinde analiza sistemului coregrafic și alcătuirea structurală a unui dans folcloric în însușirea sa formală.

Cuvinte-cheie
dans folcloric, coeziune socială, perspectivă, dansator, trăsătură.