Problematica privind motivele Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU este o chestiune încă slab studiată, deşi, atât în perioada divizării lumii în două tabere opuse, cât şi la etapa actuală, influenţa diverşilor factori geopolitici asupra procesului de luare a deciziilor, inclusiv şi de instanţele judiciare internaţionale, este păstrată. Acest articol analizează procesul de luare a deciziilor în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, care, conform art. 92 din Carta ONU, este organul judiciar principal. Stabilirea de instanţa de judecată a însemnat realizarea normei n. 1, art. 33 din Carta ONU, care a declarat: „Părţile la orice diferend, continuitatea, care ar pune în pericol menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, trebuie, în primul rând, pentru a încerca să soluţioneze litigiul prin negociere, anchetă, mediere, conciliere, arbitraj, soluţionare judiciară, recurgere la organizaţii sau acorduri regionale sau prin alte mijloace paşnice, la alegerea lor. „ Situaţia politică şi economică din lume, balanţa de putere în arena internaţională, interesele geopolitice ale actorilor individuali în relaţiile internaţionale şi asociaţiile acestora, locul ocupat de către justiţiabili pe această „tablă de şah”– toate acestea afectează şi influenţează formarea şi determinarea poziţiei instanţelor internaţionale şi, ca o consecinţă, adoptarea deciziei. Baza acestui articol sunt punctele de vedere ale cunoscutului avocat şi jurist, specialist în domeniul dreptului internaţional privat şi istoria generală a statului şi dreptului, judecătorul V.M. Koretsky, precum şi tendinţele moderne caracteristice pentru practică a C.I.J. Autorii sunt unanimi în opinia lor, că procesul de luare a deciziilor la Curtea Internaţională este influenţată nu numai de factorii juridici, dar şi de factorii politici, economici şi geopolitici.

The political and economic situation in the world, alignment of forces in the international arena, geopolitical interests both separate actors of international relations, and their associations, place occupied by litigants in this “chess board” – all this has an impact on the formation of the legal position of international courts and as consequence – on decision-making. The present article is devoted to the analysis of the decision-making process in the International Court of Justice (ICJ), which according to art. 92 of the UN Charter is its principal judicial organ. The establishment of the court meant the realization of paragraph 1, Article 33 of UN Charter which specifies “The parties to any dispute, the continuance of which is likely to endanger the maintenance of international peace and security, shall, first of all, seek a solution by negotiation, enquiry, mediation, conciliation, arbitration, judicial settlement, resort to regional agencies or arrangements, or other peaceful means of their own choice”. The question on motives of the International Court of Justice is still insufficiently studied, although, as in the days of dividing the world into two opposing camps, and in our time, the impact of various geopolitical factors on decision-making, including the international court is preserved. The current trends in practice of the International Court of Justice and views of the known international lawyer, specialist in the field of private international law, judge V.M.Koretsky makes the basis of present article. The authors arrived at the conclusion that not only legal factors but political, economic and geopolitical play a role in the decision making process within the ICJ.