Operele pentru pian la patru mâini ale lui Felix Mendelssohn-Bartholdy nu sunt numeroase, dar se încadrează perfect în stilul general, precum şi în scriitura pianistică a compozitorului. În literatura de duo el a lăsat două piese de factură concertistică, cu o scriitură ce creează iluzia orchestrei. Andante cu variaţiuni în si bemol major op. 83a (1841) reprezintă o variantă a piesei similare Variationen op. 83, nr. 11 pentru piano solo, scrisă în 1841, dar tipărită în 1850. Creaţiile lui Felix Mendelssohn-Bartholdy pentru pian la patru mâini înscriu în literatura pianistică pagini de mare strălucire, care cultivă o virtuozitate cantabilă şi o tehnică diversifi cată. Ele reprezintă o culme a artei sale pianistice şi componistice. Stilul său îngemănează în mod armonios sufl ul lui Carl Maria von Weber cu suspinul şi zâmbetul lui Wolfgang Amadeus Mozart.

Felix Mendelssohn- Bartholdy’s four-hand piano works are not numerous, but they fit perfectly into the general style as well as the composer’s piano writing. In duet literature he left two concert pieces, with a writing that creates the illusion of the orchestra. Andante with variations in B flat major op. 83a (1841) reresents a variant of the similar piece Variationen op. 83 no. 11 for solo piano, written in 1841 but printed in 1850. Felix Mendelssohn-Bartholdy’s creations for four-hand piano inscribe in the piano literature pages of great brilliance, cultivating singable virtuosity and a diversifi ed technique. Th ey are a culmination of his piano and composition art. His style harmoniously blends Carl Maria von Weber’s breath with Wolfgang Amadeus Mozart’s sigh and smile.