L’article démontre que, même si c’est une discipline émergente en Europe de l’Est, le service social peut contribuer d’une manière décisive à la démocratisation réelle de ces sociétés. Ce serait possible grâce à la perspective critique que cette discipline devrait adopter en recherche. Après une présentation de la spécificité de la recherche en service social, l’article met en relief la différence entre la démocratie libérale et la démocratie participative pour démontrer que dans le domaine social la recherche ne peut être que critique. L’auteur affirme que la perspective critique en service social peut être un outil réel de démocratisation de la société issue de totalitarisme en fondant sa démarche argumentative sur le concept d’âgir communicationnel et la dichotomie entre le monde vécu et le système (Habermas, 1987).

Acest articol demonstrează că, deși este o disciplină emergentă în Europa de Est, asistența socială poate contribui într-o manieră decisivă la democratizarea autentică a acestor societăți. Impactul ar fi posibil grație perspectivei critice pe care această disciplină poate să o adopte în cercetare. După ce este prezentat specificul cercetării în asistența socială, articolul arată diferența dintre democrația liberală și cea participativă pentru a demonstra că în domeniul asistenței sociale cercetarea nu poate fi decât critică. Bazându-și demersul argumentativ pe conceptul de acțiune comunicațională și dihotomia dintre lumea trăită și sistem, preluat din tradiția epistemologică a lui Habermas (1987), autorul afirmă că adoptarea perspectivei critice poate fi un factor real de democratizare a întregii societăți.