Diagnosis and surgical treatment of ovarian tumors in pediatric patients
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
423 9
Ultima descărcare din IBN:
2023-05-05 16:26
SM ISO690:2012
HAREA, Patricia, MISHINA, Anna, HAREA, Adrian, DOBREVA, Cristina, FUIOR-BULHAC, Liliana, PETROVICH, Virgil. Diagnosis and surgical treatment of ovarian tumors in pediatric patients. In: Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță, Ed. 1, 20-22 octombrie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2021, p. 421. ISBN 978-9975-82-223-7 (PDF)..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță 2021
Conferința "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță"
1, Chişinău, Moldova, 20-22 octombrie 2021

Diagnosis and surgical treatment of ovarian tumors in pediatric patients

Diagnosticul și tratamentul chirurgical al tumorilor ovariene la pacientele pediatrice


Pag. 421-421

Harea Patricia, Mishina Anna, Harea Adrian, Dobreva Cristina, Fuior-Bulhac Liliana, Petrovich Virgil
 
Institute of Mother and Child
 
 
Disponibil în IBN: 16 decembrie 2021


Rezumat

Background. Ovarian tumors (OT) in children and adolescents is a fairly rare pathology. Objective of the study. To study the morphological structure, the particularities of the diagnosis and surgical treatment of OT in children and adolescents. Material and Methods. The database (n = 132) of OT in children and adolescents, operated in the surgical gynecology department at The Institute of Mother and Child in the period 2000-2019. Such imaging methods as USG, CT or MRI were used for the diagnosis and stratification of OT. Selectively, tumor markers were determined (CA-125, CEA, CA 19.9, αFP and β-hCG). Results. The mean age of patients with OT was 16.1 ± 0.2 years (95% CI: 15.64-16.41), including in 5 (3.8%) cases the patients were in the premenarche status. According to the radiological methods, the maximum size of OT were 9.9 ± 0.4 cm (from 3.8 to 32.1), and the minimum –7.9 ± 0.3 cm (from 2.6 to 26.5) and the volume - 624.8 ± 106.3 cm3. Depending on the size of OT, reference was made to large size (> 8 cm after Amies Oelschlager AM. Et al., 2016) in 64 (48.5%) cases and gigantic (> 15 cm after Ye LY. Et al., 2012) ) - 14 (10.6%) cases. The “morphological” USG index was 5.5 ± 0.2 (from 2 to 10), and the score ≥5 was in 98 (74.2%) cases. Unilateral OT were registered more often than bilateral ones (95.5% compared to 4.5%). Surgical treatment was performed by laparotomy (n = 100, 75.8%) and laparoscopy (n = 32, 24.2%). According to the volume of operations, tumorectomies with preservation of ovarian tissue - 105 (76.1%), annexectomies - 23 (16.7%), ovarectomies - 9 (6.5%) and partial resection of the ovaries - 1 (0.7%). Tumorectomies were performed more frequently using the laparoscopic method compared to laparotomies - 93.8% vs. -75% (p <0.05). At the histological examination it was established that in 130 (94.2%) cases TO were benign, malignant and borderline - 8 (5.8%). Among benign tumors, epithelial tumors (n = 72, 55.4%) and germinogenic tumors (n = 53, 40.8%) predominated. Recurrences in the late postoperative period were in 5 (4.7%) cases. Conclusions: In children and adolescents, benign OTs are more common. In more than half of the cases, OTs are large and giant. In most cases it is possible to perform tumorectomy with preservation of ovarian tissue

Introducere. Tumorile ovariene (TO) la copii și adolescente sunt o patologie destul de rar întâlnită. Scopul lucrării. Studierea structurii morfologice, a particularităților diagnosticului și a tratamentului chirurgical al TO la copii și adolescente. Material și Metode. A fost studiată baza de date (n=132) a TO la copii și adolescente, operate în secţia Ginecologie chirurgicală a Institutului Mamei și Copilului, în perioada anilor 2000-2019. Pentru diagnosticul și stratificarea TO au fost utilizate ca metode imagistice USG, TC sau IRM. Selectiv, au fost determinați markerii tumorali (CA-125, CEA, CA 19.9, αFP și β-hCG). Rezultate. Vârsta medie a pacientelor cu TO a fost de 16.1±0.2 ani (95% CI: 15.64-16.41), inclusiv în 5(3.8%) cazuri pacientele au fost în statutul de premenarhă. Dimensiunile maxime ale TO au fost de 9.9±0,4 cm (de la 3.8 la 32.1), cele minime de 7.9±0.3 cm (de la 2.6 la 26.5), volumul – 624.8±106.3 cm3. În funcție de dimensiunea TO, s-a făcut referire la dimensiunea mare (>8 cm după Amies Oelschlager AM. și colab., 2016) în 64(48.5%) de cazuri și gigantice (>15 cm după Ye LY. și colab., 2012) - 14(10.6 %). Indicele „morfologic” USG a fost de 5.5±0.2 (de la 2 la 10), iar scorul ≥5 a fost în 98(74.2%) de cazuri. TO unilaterale au fost înregistrate mai des decât cele bilaterale (95.5% față de 4.5%). Tratamentul chirurgical a fost efectuat prin laparotomie (n=100, 75.8%) și laparoscopie (n=32, 24.2%). După volumul operatiilor se constată: tumorectomii cu păstrarea țesutului ovarian-105(76.1%), anexectomii-23(16.7%), ovarectomii- 9(6.5%), rezecția parțială a ovarelor- (0.7%). Tumorectomiile au fost efectuate mai frecvent aplicând metoda laparoscopică, comparativ cu laparotomiile:93.8% vs. 75% (p<0.05). La examenul histologic s-a stabilit că, în 130(94.2%) de cazuri TO au fost benigne, maligne și la limită- 8(5.8%). Printre tumorile benigne au predominat tumorile epiteliale (n=72, 55.4%) şi tumorile germinogene (n=53, 40.8%). Recidivele în perioada postoperatorie târzie au fost în 5(4.7%) cazuri. Concluzii. La copii și adolescente se întâlnesc mai frecvent TO benigne. În mai mult de jumătate dintre cazuri TO sunt mari și gigante. În majoritatea cazurilor este posibil să se efectueze tumorectomia cu păstrarea țesutului ovarian.

Cuvinte-cheie
tumor, ovary, children, adolescents,

tumoră, ovar, copii, adolescente