Сetatea medievală a Chiliei, astăzi inexistentă, era compusă din citadela de piatră atribuită genovezilor, centura exterioară de zid, ridicată în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, şi întăritura bastionară otomană, edificată la sfârşitul secolului al XVIII-lea. În articol sunt examinate două documente referitoare la cetatea Chilia, descoperite de autor în Arhiva MilitarăIstorică de Stat a Rusiei din oraşul Moscova. Primul document reprezintă un plan nedatat al fortificaţiei bastionare otomane realizat, cel mai probabil, de inginerul francez François Kauffer. Pe desen sunt indicate în limba turco-osmană denumirile bastioanelor (Bastionul Agalei, Bastionul Paşei, Bastionul Unical/Neobişnuit), porţilor (Poarta de piatră, Poarta cu hersă, Poarta dinspre apă, Poarta Agalei), construcţiilor de zid (moscheea sultanului Bayezid) ş.a. Cel de-al doilea document, de asemenea nedatat, prezintă patru vederi ale cetăţii de piatră, construită când localitatea se afla în posesia Moldovei. Izvorul iconografic oferă informaţii despre forma turnurilor (prismatice cu patru, şase şi opt feţe, cilindrice, cu rezalit, cu nivelul superior în consolă, cu coronament-turnuleţ), forma acoperişurilor (piramidale în patru, şase şi opt feţe, conice, în două sau patru pante cu coamă), forma merloanelor (rectangulare simple, rectangulare cu terminaţia în două pante plasată transversal sau longitudinal) ş.a.

Kilia medieval fortress, now non-existant, consisted of a stone citadel attributed to the Genoese, an outer belt of fortifications, built under Stephen the Great, and an Ottoman bastion fortress, designed and built in the end of the XVIII century. This article examines two documents referring to the Kilia fortress, discovered by the author in the Russian State Military-Historical Archive of Moscow. The first document is an undated plan for a Turkish bastion fortress developed, most likely, by the French engineer François Kauffer. The figure shows the Ottoman-Turkish names of bastions (Agha Bastion, Pasha Bastion, Unique/Unusual Bastion), gates (Stone Gate, Gate with a portcullis, Water Gate, Agha Gate), stone buildings (Sultan Bayezid’s Mosque), etc. The second document, also undated, shows four images of a stone fortress, built by the Moldovans. The iconographic source offers information on the layout of some towers (rectangular, hexagonal, octagonal and complex), the tower’s shape (prismatic with four, six and eight sides; cylindrical; with a rizalit; with an upper console floor, ending in the form of a turret), the shape of the roofs (hipped with four slopes, six and eight slopes, conical, gable roof or gable one with a ridge), the shape of the merlons (simple rectangular, rectangular with a gable ending located longitudinally or transversely), etc.