Oul în obiceiurile tradiționale de vindecare
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
420 8
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-26 13:38
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
398.332.12 (8)
Фольклор в узком смысле (714)
SM ISO690:2012
GRĂDINARU, Natalia. Oul în obiceiurile tradiționale de vindecare. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 13, 27-28 mai 2021, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2021, Ediția 13, pp. 89-90. ISBN 978-9975-84-140-5. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.4966275
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 13, 2021
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
13, Chișinău, Moldova, 27-28 mai 2021

Oul în obiceiurile tradiționale de vindecare

DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.4966275
CZU: 398.332.12

Pag. 89-90

Grădinaru Natalia
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 28 iulie 2021


Rezumat

Ouăle au fost folosite în medicina populară încă din cele mai vechi timpuri. Cu ajutorul lor, se vindecau unele din bolile dificil de tratat: psoriazisul, ulcerul gastric, astmul și multe altele. Materialul etnografic de teren și sursele bibliografice relevă faptul că în structura ritualurilor de vindecare, în care oul reprezintă principalul remediu terapeutic, sunt suprapuse elemente de magie, religie și cunoștințe empirice de tratare. Funcţia ritualului de vindecare, în care oul constituia remediul principal, este readucerea stării de echilibru organismului prin vindecarea bolilor fizice şi sufleteşti, „alungarea duhurilor necurate şi desfacerea vrăjilor făcute asupra bolnavului”. Astazi, mai mulți cercetători din domenii adiacente susțin că ouăle au fost uzitate în ritualurile de vindecare gratie capacităţii energetice puternice. Ele relaţionează bine cu bio-câmpul uman fără a-l distorsiona. Se considera că ouăle sunt capabile să absoarbă și să distrugă structurile energetice negative. Grație acestei proprietăți, ele au fost întotdeauna utilizate pentru a elimina bolile și daunele aduse oamenilor. Erau utilizate, cu precădere, în vindecarea copiilor (pentru a scoate deochiul, fobiile, etc) deoarece impactul asupra bio-câmpului lor este foarte puternic. Cu funcție apotropaică oul este investit în special în ritualurile asociate sărbătorilor Pascale cum ar fi spălarea rituală cu ou roșu din Dimineața zilei de Paște (copiii când se scoală dimineața în ziua de Paște, „sî spalî c-on ou roș șî prindî la sînzi, șî unu alb sî șii bălan și rumăn, ș c-o capicî șî-i dîi Dumnezău bani peste an”). Tradiția mai spune ca ouăle roșii sfințite la Biserica Ortodoxă sunt un antidot redutabil contra farmecelor. Oul roşu păstrat în casă apără de răutăţi, păzeşte casa de farmece, din această cauză femeile îngroapă câte un ou roşu după uşă; se mai poartă cu sine un ou roşu de la Paşte până la Înălţare (Ispas), fiind considerat sfânt şi apărător împotriva duşmanilor. Oul se utiliza și în diagnosticarea celui bolnav. Cu gălbenuşul unui ou, trecut peste tot trupul copilului, se afla locul unde „s-a cuibărit boala / junghiul”. În riturile de vindecare (taumaturgice) se utilizau doar ouă proaspete, nu mai vechi de trei zile, de la o găină tânără. Se recomanda ca în ritual să respecte toate etapele, iar perfomatorul să fie o persoană cunoscătoare. De cele mai dese ori multe ori, pentru performare erau necesare ustensile cu reprezentări simbolice (33 de lumânări bisericești, cercul magic etc).