Ivan Domusci s-a născut la 28 decembrie 1886 în satul bulgar Culevcea, județul Cetatea Albă. Tatăul lui, Gheorghi, a exercitat funcția de „starșina” de voloste. După absolvirea școlii normale, Ivan Domusci s-a încadrat în domeniul educației, fiind funcționar în învățământ (1905–1915). S-a manifestat activ în domeniul administrației publice, ocupând funcția de președinte a Comitetului permanent al Raionului Cahul (1 mai 1915 – 1 mai 1917) și comisar al Guvernului Proviziriu al raionului (1 mai 1917 – 18 aprilie 1918). I. Domusci s-a manifestat activ și în viața politică a Basarabiei. A fost delegat la Congresul I al sovietelor deputaţilor muncitorilor şi soldaţilor, din 3–24 iunie 1917, de la Petrograd. Figurează în listele membrilor Sfatului Țării. În cadrul primului parlament al Basarabiei I. Domusci a fost ales membru al Comisiei de validare a mandatelor de deputat. Conform cercetătorilor, oamenii ce făceau parte din aceasta Comisie „...erau cu bună pregitire și se bucurau de stima corpului legislativ”. După Unirea Basarabiei cu România îl întâlnim în funcții înalte în cadrul sistemului administrativ-teritorial. El exercită funcția de prefect al jud. Cahul (9 aprilie – 10 iulie 1918), subprefect al plasei Criuleni jud. Orhei (15 noiembrie 1918 – 31 ianuarie 1920) și subprefect al plasei Sarata, jud. Cetatea Albă (de la 1 februarie 1920). Interesant este faptul că împreună cu I. Domusci la prefectura Sarata a activat soția Pelagia (născută la 8 octombrie 1899). A terminat patru clase. În anul 1933 îl întâlnim pe I. Domusci ca prim-pretor la Stejarul, jud. Caliacra. Iar în 1937 numele lui figurează ca prim-pretor al plasei Sarata. Avea în proprietate un teren (1 ha 9 250 m2) cumpărat în 1928 în comuna Bairamcea, plasa Sarata. În iunie 1940 I. Domusci s-a refugiat în Vechiul Regat. După război el a fost arestat și dus în închisoare, unde la scurt timp s-a stins din viață. Pentru activitatea sa în domeniul administrativ, în perioada interbelică I. Domusci a fost distins cu Ordinul Coroanei României cu gradul de cavaler și Medalia pentru bărbăție și credință, gr. I.