Analiza muzicală: metodă, practică, concept
Закрыть
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
340 5
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-28 17:53
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
78.01+781.6 (2)
Музыка (1808)
SM ISO690:2012
MELNIC, Victoria. Analiza muzicală: metodă, practică, concept . In: Studiul artelor şi culturologie: istorie, teorie, practică, 2021, nr. 1(38), pp. 7-14. ISSN 2345-1408.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studiul artelor şi culturologie: istorie, teorie, practică
Numărul 1(38) / 2021 / ISSN 2345-1408 /ISSNe 2345-1831

Analiza muzicală: metodă, practică, concept

Musical analysis: method, practice, concept

CZU: 78.01+781.6

Pag. 7-14

Melnic Victoria
 
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
 
 
Disponibil în IBN: 26 mai 2021


Rezumat

Deşi analiza muzicală este o sintagmă familiară pentru toţi cei ce au tangenţe profesionale cu muzica, astăzi mai mulţi cercetători încearcă să defi nească statutul ei, să releve locul şi rolul ei în contextul studierii şi înţelegerii muzicii. De regulă, analiza este orientată spre examinarea operei muzicale ca artefact cu scopul descoperirii coerenţei interne a componentelor sale. În ultimul timp, însă, analiza tot mai frecvent se deschide către aspectele mobile ale operei, acestea fi ind legate de interpretare, recepţie şi existenţa ei într-un anumit mediu contextual. Totodată, în condiţiile diversifi cării practicii componistice pe parcursul sec. XX-XXI, muzicologia se vede nevoită de a-şi diversifi ca metodele analitice. Din aceste motive, analiza tinde să se transforme într-un concept care presupune orice abordare şi poate să explice structurile şi semnifi caţiile oricărei muzici. Astfel, analiza aspiră să devină o epistemologie dialectică capabilă să asigure, pe de o parte, maximă deschidere şi varietate interpretărilor, dar, totodată, să impună fi delitate faţă de opera analizată.

Although music analysis is a familiar syntagma for all those who have professional connections with music, today many researchers are trying to defi ne its status, to reveal its place and role in the context of studying and understanding music. Usually, analysis is oriented towards the examination of the musical work as an artifact in order to discover the internal coherence of its components. Lately, analysis is more and more open to the mobile aspects of the work, these being related to the interpretation, reception and its existence in a certain contextual environment. At the same time, in the conditions of diversifying the compositional practice during the 20th-21st centuries, musicology is forced to diversify its analytical methods. For these reasons, analysis tends to turn into a concept that involves any approach and can explain the structures and meanings of any music. Th us, analysis aspires to become a dialectical epistemology capable of ensuring, on the one hand, maximum openness and variety of interpretations, but also to impose fi delity to the analyzed work.

Cuvinte-cheie
analiză muzicală, operă muzicală, artefact, metoda analitică, epistemologie,

musical analysis, musical work, artifact, analytical methods, concept, epistemology