This comparative study represents an attempt to identify students’ perceptions and needs at the same time, in terms of incorporating literary texts in the foreign language class. For quite a long time literary texts (LT) have been massively marginalized as a language learning resource and consequently students display significant deficiencies in interpreting figurative language, making inferences, thinking critically. The researcher assumes that revitalizing LT in the language class would bring multiple benefits to the students who learn EFL as part of a double program training them to become teachers of other subjects as well as primary and secondary school teachers in Moldova. It is a contrastive-comparative study involving 83 students, 48 undergraduates from the University of Granada and 35 from SPU “Ion Creangă” of Chişinău, Moldova. The data were collected through mixed instruments: all of the students filled in a survey for quantitative data and the students from Moldova participated in a semi-structured interview at the end of their 2nd year course in English. The findings reveal rather positive attitudes in favor of LT as a language learning resource, but at the same time there are differences between the perceptions of Spanish and Moldovan students. The pedagogical implications of the study for stakeholders at “Ion Creangă” University suggest reconsidering the EFL curriculum with a view of incorporating more LT alongside other types of authentic materials used to develop students’ language proficiency.

Studiul dat reprezintă o încercare de a identifica atitudinea, dar şi trebuinţele celor ce studiază limba engleză ca limbă străină (LES) vis-a-vis de utilizarea textelor literare (TL) în calitate de resursă didactică autentică. Pentru o perioadă destul de însemnată textul literar a fost marginalizat în conţinuturile curriculare de limbă engleză, ceea ce a condus la formarea defectuoasă a competenţelor lor de comunicare, în special în ceea ce ţine de decodarea şi interpretarea limbajului figurat, a face inferenţe şi a gândi critic. Considerăm că revitalizarea TL va aduce multiple beneficii instructiv-educative celor ce studiază LES ca parte a programului cu dublă specializare, în formarea lor ca profesori de istorie, pedagogie, limbă română şi limbă engleză pentru învăţământul primar sau gimnazial. Studiul contrastiv-comparativ a implicat 83 de respondenţi, dintre care 48 studenţi ai Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea din Granada, Spania şi 35 de la aceeaşi Facultate a Universităţii Pedagogice „Ion Creangă” din Chişinău. Datele obţinute prin desfăşurarea sondajului de opinie şi a unui interviu, relevă percepţii diferite: deşi admit multitudinea de beneficii educaţionale a TL, studenţii spanioli sunt destul de reticenţi referitor la exploatarea lor ca resursă didactică pentru dezvoltarea competenţelor lor de comunicare în LE, iar cei moldoveni susţin iniţiativa de a încorpora TL în curriculumul de LE, alături de alte genuri de texte. Factorii de decizie de la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar trebui să ţină cont de constatările date ca temei pentru potenţiale modificări în curriculumul de LES.