Cercetările arheologice de salvare au avut loc în perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021, ca urmare a lucrărilor de amenajare a rețelei de aprovizionare cu apă efectuate de către S.A „Apă-Canal Chișinău”. Sectorul investigat reprezenta un șanț de aducțiune a apei cu lungimea de până la 600 m, lățimea de 0,5-0,6 m și adâncimea 1,3-1,8 m, orientat pe direcția NE–SV, de a lungul aleii de pe bd. Grigore Vieru (Fig. 1). Drept rezultat, au fost identificate un număr de 30 de complexe arheologice, fiind recuperate diferite monede, piese metalice, numeroase fragmente ceramice, resturi de la recipiente de sticlă și oase de animale. Complexele arheologice reprezentau: structuri de piatră și cărămidă, adesea prinse cu mortar de nisip și var, care formau ziduri, fundații, pereți; gropi de dimensiuni diferite cu destinație menajeră sau uz gospodăresc; resturi ale unor construcții care conțineau un amestec de pietre, cărămizi, moloz, prundiș, nisip, lut. În unele cazuri sunt atestate urme de ardere (pietre arse, lemn carbonizat). În funcție de structură și gradul de păstrare, se evidențiază următoarele complexe: − Pivniță parțial prăbușită (care are o lungime de 6 m și adâncimea de 1,4 m, dar continuă și mai jos. Este construită din pietre de calcar de dimensiuni diferite prinse cu mortar de nisip, lut și var. La capete prezintă temelii de piatră (Fig. 2, 2). − Bordei surprins pe o lungime de 3,5 m, având adâncimea de 1,4 m. La bază are un strat de arsură neagră și roșie gros de 4,5 cm, iar mai sus urmează mai multe straturi succesive de culoare cenușie-gălbuie amestecate cu resturi arheologice, iar în partea superioară prezintă un strat de arsură roșie cu bucăți de cărămidă, fragmente ceramice și de olane, gros de 15 cm (Fig. 2, 1). − Pereți din piatră de calcar și mortar de var și nisip cu grosimea de 1-1,2 m, care se adâncesc până la fundul șanțului (1,4 m) (Fig. 2, 4). − Pereți de cărămidă prinsă cu mortar de var și nisip. În unele cazuri s-au păstrat urme de construcții din 3-9 cărămizi suprapuse (Fig. 2, 3, 5). A fost recuperat un lot de 13 monede rusești, românești și sovietice. De asemenea, printre descoperiri se numără jetoane și plombe din perioada Rusiei țariste. Ceramica, care este materialul arheologic cel mai numeros, este lucrată la roată dintr-o pastă fină sau cu nisip mărunt în comploziție, și arsă oxidant ori reducător. Numeroase sunt fragmentele de vase smălțuite, decorate cu motive florale și linii de culoare albă, albastră, roșie, verde, brună (Fig. 3). Analiza primară a vestigiilor descoperite în urma cercetărilor arheologice de salvare din bd. Grigore Vieru, care face parte din Nucleul Istoric al orașului Chișinău, permite încadrarea acestora în intervalul dintre sec. XVIII și XX.