Cercetări arheologice preventive la Valul Lui Traian De Sus în anul 2020
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
476 3
Ultima descărcare din IBN:
2023-10-24 12:16
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.4(478) (69)
Предыстория. Доисторические остатки, артефакты, древности (254)
SM ISO690:2012
VORNIC, Vlad, CIOBANU, Ion, POPOVICI, Sergiu, MATVEEV, Sergiu. Cercetări arheologice preventive la Valul Lui Traian De Sus în anul 2020. In: Cercetări arheologice în Republica Moldova.: Campania 2020, 16 aprilie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Comisia Naţională Arheologică, 2021, pp. 67-70. ISBN ISBN 978-9975-87-788-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări arheologice în Republica Moldova. 2021
Sesiunea "Cercetări arheologice în Republica Moldova"
Chişinău, Moldova, 16 aprilie 2021

Cercetări arheologice preventive la Valul Lui Traian De Sus în anul 2020

CZU: 902/903.4(478)

Pag. 67-70

Vornic Vlad, Ciobanu Ion, Popovici Sergiu, Matveev Sergiu
 
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 29 aprilie 2021


Rezumat

În primăvara anului trecut, cu prilejul lucrărilor de reabilitare a drumului R34 Hîncești-Leova-Cahul-Giurgiulești, Agenţia Naţională Arheologică a efectuat cercetări arheologice preventive și la Valul lui Traian de Sus (VTS). Investigațile au vizat segmente ale acestei importante fortificații liniare din raza localităților Leova și Cupcui, care anterior nu mai fusseră cercetate prin săpături arheologice. În total, au fost executate trei secțiuni de dimensiuni diferite, dintre care câte una la Leova și Cupcui, alăturate drumului R34, iar alta în marginea de est a orașului Leova, în capătul vestic al VTS ce mai poate fi astăzi observat pe imaginile satelitare (Fig. 1). Secțiunea I (coordonate: 46°28’22.3»N 28°15’52.0»E) a fost trasată pe latura vestică a drumului R34, la S de cimitirul evreiesc și la N de str. Decebal, pe direcția presupusă de noi pe baza imaginilor satelitare a traseului VTS și la cca 225 m spre N de str. Valul lui Traian (Fig. 1, 1/1). Secțiunea a avut dimensiunile de 1,5×24 m și orientarea N-S, terenul din acest loc fiind înclinat de la S spre N (Fig. 1, 2). În cuprinsul secțiunii I nu au fost identificate urmele VTS, ci a patru șanțuri din epocile modernă și contemporană, dintre care trei mici, iar unul mare. Secțiunea II (coordonate : 46°28’25.9»N 28°16’21.2»E) a fost trasată în marginea de SE a or. Leova, în capătul vestic al VTS identificat pe baza imaginilor satelitare (Fig. 1, 1/2), având dimensiunile de 1,5×24 m și orientarea NNV-SSE. Valul fortificației liniare este aici complet nivelat, abia observânduse în partea ei de N șanțul VTS. Stratigrafia verticală din cuprinsul secțiunii se prezintă astfel (Fig. 1, 3; 2, 1, 2): sol vegetal de culoare cenușie, gros de cca 0,25 m; strat de pământ cenusiu-închis, pe cea mai mare parte a săpăturii, cu grosimea de 0,5-0,7 m; în cuprinsul acestui strat, în car. 3-5, la adâncimea de cca 0,5 m, a fost surprinsă o lentilă de lut galben umblat, groasă de 0,03-0,20 cm și lungă de circa 5 m, care făcea parte presupunem din structura valului, provenind din șanțul săpat al VTS; sub solul cenușiu închis, în partea sudică și centrală a secțiunii urma un sol brun-galben de tranziție, gros de cca 0,4 m, sub care, la adâncimea de cca 1,5 m, urma lutul galben steril. Conturul şanţului VTS a fost depistat la adâncimea de cca 1,5 m. Șanţul are formă trapezoidală în secţiune, cu lăţimea în jur de 5 m în partea superioară şi de 2,65 m la bază, adâncimea fiind de aproximativ 3,6 m, de la suprafaţa actuală a solului, şi de cca 2 m, de la nivelul identificării. În partea superioară, pe o adâncime de cca 1 m, pereții laterali ai șanțului sunt mai înclinați, având lățimea în jur de 5 m, iar în cea de jos de 2,9 m. Umplutura şanţului consta în bună parte din sol cenușiu-brun, în partea de jos fiind surprinse trei lentile de sol brun-galben, iar la fund un strat subțire de lut umblat, amestecat cu pietricele, gros de 1-2 cm. În solul de umplutură al șanțului, la adâncimea de 2,7 m de la nivelul de călcare actual, au fost descoperite două oase de cabalină*. Secțiunea III (coordonate: 46°29’54.4”N 28°21’01.0”E) a fost executată pe segmentul VTS de pe moșia satului Cupcui, în partea sud-vestică a drumului R34 (Fig. 1, 1/3) și consta de fapt din două șanțuri, unul la sud si altul la nord de valul propriu-zis, care este suprapus de un drum de țară, din care cauză a rămas nesăpat (Fig. 1, 4). Secțiunea era orientată pe direcția NVSE, cu lățimea de 1,5 m și lungimea totală de 46 m. Conturul şanţului VTS a fost identificat la adâncimea de 1,9-2,1 m de la suprafaţa actuală a solului. Profilul şanţului are formă trapezoidală, cu lăţimea la nivelul surprinderii de 4,5 m, iar la fund de 2,4 m, adâncimea fiind de 4,4 m de la nivelul actual de călcare. Umplutura din partea de sus a șanțului, pe o grosime de aproximativ 1,6 m, prezenta un sol cenușiu închis, continua un sol brun, gros de cca 0,8 m, iar la bază un strat de lut galben umblat, cu gosimea de 0,4-0,5 m (Fig. 2, 3-4). În solul brun dinspre bază a fost găsit un fragment mic din pereții unei amfore romane de culoare galbuie, cu pigmenți cafenii în textură. După toate probabilitățile, ciobul provine de la o amforă de Heraclea Pontica, tip extrem de răspândit în spațiul pruto-nistrean în sec. II-IV d.Hr. Cu toate că cercetările preventive de anul trecut au avut caracter restrâns, au fost obținute informații noi referitoare la forma, dimensiunile și umplutura șanțului VTS de pe anumite segmente din raza localităților Leova și Cupcui, dar și unele indicii și materiale care pledează pentru datarea acestei importante fortificații liniare în epoca romană (sec. II-IV d. Hr.).