Introducere. Familia este primul model de societate cu care interacţionează copilul, influenţîndu-i toate aspectele de sănătate. În prezent, în migraţia cu scop de muncă sunt antrenate circa 25% din populaţia economic-activă a RM. Numărul copiilor rămaşi fără grijă părintească prin migrația parentală de muncă (MPM) este 30320. Din păcate, la moment, sunt puține studii care ar relata starea de sănătate a copiilor afectați de MPM.
Scopul lucrării. Determinarea motivelor adresării neprogramate la medicul de familie (MANMF) la copiii afectați de MPM.
Material şi metode. Studiu retrospectiv, de cohortă. În cadrul studiului s-a analizat formularul 112/e a 100 de pacienţi (vîrsta: 2-17 ani) pentru determinarea motivelor adresării neprogramate la medicul de familie (MANMF) ale copiilor afectați de MPM. Perioada analizată: anii 2000-2018.
Rezultate. MANMF ale copiilor afectați de MPM înainte vs. după plecarea părintelui au fost: patologia sistemului (PS) respirator 62% vs. 56%, PS digestiv: 7% vs. 12%, PS urogenital: 5% vs. 7%, PS nervos: 5% vs. 1%, traumatisme: 3% vs. 7%, patologii infecțioase: 3% vs. 2%, patologii chirurgi-cale: 2% vs. 4%, PS vizual: 1% vs. 1%, patologii congenitale: 2% vs. 2%, altele: 10% vs. 8%; dintre care patologii acute: 69.4% vs. 30.6% și patologii cronice în acutizare: 47,9% vs. 52,1%.
Concluzii. Migrația parentală de muncă prezintă un factor important care afectează sănătatea copiilor, ducând la cronicizarea maladiilor.

Introduction. Family is first model of society with which child interacts and that influences all aspects of health. According to official statistics, about 25% of the economically active population of the Republic of Moldova are involved in the labor migration. The number of children left without parental care because of parental labor migration (PLM) is 30320.
Objective of the study. To determine reasons of unscheduled visits to family doctor (RUVFD) in children affected by PLM.
Material and methods. A retrospective, cohort study. There were analyzed RUVFD according to the 112/e form of 100 patients with age between 2-17 years. Analyzed period 2000-2018.
Results. RUVFD before PLM vs. after PLM were: pathologies (P) of respiratory system 62% vs. 56%, P of digestive system: 7% vs. 12%, P of urogenital system: 5% vs. 7%, P of nervous system: 5% vs. 1%, trauma: 3% vs. 7%, infectious diseases: 3% vs. 2%, surgical diseases: 2% vs. 4%, ophthalmic P: 1% vs. 1%, congenital P: 2% vs. 2%, others: 10% vs. 8% acute diseases before PLM – 69.4% vs. after PLM – 30.6%; chronical diseases 47,9% vs. 52,1%. Of AD the most relevant are acute respiratory infections: 82.8% vs. 84.9%.
Conclusions. PLM is an important factor that affects the children's health, leading to chronic diseases.