O nouă aşezare de tip Sântana de Mureş-Cerneahov descoperită la Ecaterinovca (r-nul Cimişlia)
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
342 5
Ultima descărcare din IBN:
2023-03-29 22:43
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.4(478) (69)
Предыстория. Доисторические остатки, артефакты, древности (254)
SM ISO690:2012
VORNIC, Vlad, MATVEEV, Sergiu, CIOBANU, Larisa. O nouă aşezare de tip Sântana de Mureş-Cerneahov descoperită la Ecaterinovca (r-nul Cimişlia). In: Cercetări arheologice în Republica Moldova.: Campania 2016. Sesiunea Naţională de Rapoarte, 24 mai 2017, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Comisia Naţională Arheologică, 2017, pp. 62-64. ISBN 978-9975-84-029-3..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări arheologice în Republica Moldova. 2017
Sesiunea "Cercetări arheologice în Republica Moldova"
Chişinău, Moldova, 24 mai 2017

O nouă aşezare de tip Sântana de Mureş-Cerneahov descoperită la Ecaterinovca (r-nul Cimişlia)

CZU: 902/903.4(478)

Pag. 62-64

Vornic Vlad, Matveev Sergiu, Ciobanu Larisa
 
 
 
Disponibil în IBN: 16 martie 2021


Rezumat

În primăvara anului trecut, cu prilejul unei periegheze efectuate pe o porţiune a Valului lui Traian de Sus de la marginea de NV a moşiei s. Ecaterinovca, a fost depistată o aşezare aparţinând culturii Sântana de Mureş-Cerneahov (SMC). Staţiunea este amplasată pe panta estică a Văii Jeparului/ Ecaterinovca, la distanţa de circa 3,3 km V de s. Ecaterinovca şi la aproximativ 2,3 km NV de aşezarea de tip SMC cercetată parţial prin săpături de salvare în anul 1978 de arheologii T. Şcerbacova şi I. Vlasenco. Aşezarea nou-descoperită are o lungime de peste 1 km şi o lăţime de circa 0,3 km, partea ei de SE afl ându-s pe moşia s. Ecaterinovca, iar cea centrală şi de NV – pe vatra agricolă a s. Ialpugeni (Fig. 1, 1). În jumătatea lui sudică, situl se întretaie cu Valul lui Traian de Sus, care prezintă pe acest segment orientarea NE-SV, dar este complet nivelat, fără a se putea observa nici valul propriu-zis şi nici şanţul aferent. Trebuie subliniat că obiectivul arheologic de pe Valea Jeparului/ Ecaterinovca este prima aşezare cu urme de locuire din epoca romană cunoscută până acum, ce se intersectează cu Valul lui Traian de Sus, având astfel o însemnătate ştiinţifi că aparte. În scopul determinării gradului de conservare a stratului de cultură al aşezării şi, eventual, pentru obţinerea unor date arheologice privitoare la Valul lui Traian de Sus, au fost trasate două sondaje aheologice, ambele cu dimensiunile de 2x8 m şi orientarea NE-SV. În primul sondaj, deschis în fâşia forestieră de salcâmi de pe Valul lui Traian, au fost găsite circa 200 de fragmente ceramice, câteva oase de animale şi bucăţele de lut ars, recuperate aproape exclusiv din primele trei straturi de săpătură (adâncimea 0-0,6 m). În perimetrul celui de al doilea sondaj (Fig. 1, 2), care a fost executat la 14 m spre SE de S. I, au fost descoperite parţial resturile unei construcţii de suprafaţă, constând din chirpici de lut ars şi lemn ars, şi un segment dintr-un şănţuleţ, cu lăţimea de 0,35 m şi adâncimea de 0,6-0,7 m, iar ca inventar arheologic – câteva cioburi de recipiente ceramice şi resturi faunistice. Prin cercetările perieghetice amănunţite efectuate în aria aşezării de la Ecaterinovca-Valea Jeparului, au fost găsite două monede romane imperiale, una argint şi alta de bronz, un nit de argint, câteva ustensile de fi er, trei cute de gresie (Fig. 2, 1), două fragmente mici de vase de sticlă şi numeroase fragmente de vase ceramice lucrate la roată din pastă fi nă şi zgrunţuroasă, de tip SMC, şi romane de import (Fig. 2, 2-9). De asemenea, au fost semnalate urme sporadice de locuire din evul mediu târziu.Fig. 1. Aşezarea de tip Sântana de Mureş-Cerneahov de la Ecaterinovca-Valea Jeparului, vedere dinspre V (1) şi secţiunea II, plan şi profi lul vestic (2). 0 1 m 1 2Fig. 2. Cute de gresie (1) şi ceramică romană de import (2-3), lucrată la roată din pastă zgrunţuroasă (4, 8) şi fi nă (5-7, 9).