Identification and dissemination of good practices in the safeguarding and valorization of the national cultural heritage by local public authorities
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
657 14
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-31 23:59
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
008+351.85 (2)
Цивилизация. Культура. Прогресс (818)
Объекты и задачи государственного административного управления (1075)
SM ISO690:2012
COMENDANT, Tatiana, COMENDANT, Vasile. Identification and dissemination of good practices in the safeguarding and valorization of the national cultural heritage by local public authorities. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine, Ed. 3, 11-12 februarie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2021, Ediția 3, pp. 72-74. ISSN 2558 – 894X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
Ediția 3, 2021
Conferința "Yesterday’s heritage – implications for the development of tomorrow’s sustainable society"
3, Chişinău, Moldova, 11-12 februarie 2021

Identification and dissemination of good practices in the safeguarding and valorization of the national cultural heritage by local public authorities

Identificarea și diseminarea bunelor practici în salvgardarea și valorificarea patrimoniului cultural național de către autoritățile publice locale

CZU: 008+351.85

Pag. 72-74

Comendant Tatiana1, Comendant Vasile2
 
1 Academy of Music, Theater and Fine Arts,
2 Academy of Public Administration, Republic of Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 4 martie 2021


Rezumat

The present study evokes a complex analysis of the identification of good practices in safeguarding and capitalizing on the national cultural heritage by local public authorities. The sociological survey was conducted between August and September 2020, on a representative sample of 607 people from the Republic of Moldova. The investigation represents the x-ray of the motivational picture of our citizens regarding the degree of their involvement in the protection of cultural heritage objects. The analysis of the processed data indicates that local public authorities have insufficient budgets to preserve, maintain or promote cultural heritage objects, as well as the lack of specialists in the field of cultural heritage indicates that the level of safeguarding and capitalization by local public administration authorities cultural objects that represent historical or architectural value are protected at a high level only in proportion of 18.78%. But despite all the difficulties faced by local public authorities in the proper safeguarding of national cultural heritage monuments, citizens care about the monuments of cultural heritage of localities and are ready to contribute to their promotion and capitalization. The significance of the national cultural heritage objects and the aspect of their knowledge by the citizens, which is the historical value of the cultural heritage objects from the localities of residence, was researched. Particular attention in the paper is paid to the role of cultural heritage in the education of citizens by systematizing knowledge about national and world cultural heritage. The research undertaken attests to the fact that in educational institutions to a small extent children are educated in the spirit of protecting objects that reflect the historical past of our people. The research of the targeted issue denotes that the safeguarding and capitalization of the national cultural heritage must be a mandatory norm for all the citizens of the community, members of which they are part.

Prezentul studiu evocă o analiză complexă a identificării bunelor practici în salvgardarea și valorificarea patrimoniului cultural național de către autoritățile publice locale. Sondajul sociologic a fost realizat în perioada august – septembrie 2020, pe un eșantion reprezentativ de 607 de persoane din Republica Moldova. Investigația reprezintă radiografia tabloului motivațional al cetățenilor noștri privind gradul de implicare al acestora în protejarea obiectelor de patrimoniu cultural. Analiza datelor procesate ne indică la faptul că autoritățile publice locale dispun de bugete insuficiente pentru a putea conserva, întreține sau promova obiectele de patrimoniu cultural, precum și lipsa specialiștilor în domeniu patrimoniului cultural indică că nivelul de salvgardare și valorificare de către autoritățile administrației publice locale a obiectelor culturale care reprezintă valoare istorică sau arhitecturală sunt protejate la un nivel înalt doar în proporție de 18,78%. Dar în pofida tuturor greutăților pe care le întâmpină autoritățile publice locale în salvgardarea corespunzătoare a monumentelor de patrimoniu cultural național, cetățenii țin la monumentele de patrimoniu cultural din localități și sunt gată săși aducă aportul pentru promovare și valorificarea acestora. S-a cercetat semnificația obiectelor de patrimoniu cultural național și aspectul cunoașterii acestora de către cetățeni, care este valoarea istorică a obiectelor de patrimoniu cultural din localitățile de reședință. O atenție deosebită în lucrare se acordă rolului patrimoniului cultural în educația cetățenilor prin sistematizarea cunoștințelor despre patrimoniul cultural național și mondial. Cercetarea întreprinsă atestă faptul că în instituțiile de învățământ în mică măsură se educă copii în spiritul protejării obiectelor care reflectă trecutul istoric al poporului nostru. Cercetarea problematicii vizate denotă că salvgardarea și valorificarea patrimoniului cultural național trebuie să constituie o normă obligatorie pentru toţi cetăţenii comunităţii, membri ai căreia sunt parte.