Experiencial learning in preschool age
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
356 18
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-05 19:12
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
373.2 (838)
Общее школьное образование. Общеобразовательная школа (2014)
SM ISO690:2012
ENACHE, Amalia. Experiencial learning in preschool age. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine, Ed. 3, 11-12 februarie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2021, Ediția 3, pp. 97-98. ISSN 2558 – 894X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
Ediția 3, 2021
Conferința "Yesterday’s heritage – implications for the development of tomorrow’s sustainable society"
3, Chişinău, Moldova, 11-12 februarie 2021

Experiencial learning in preschool age

Învăţarea experienţială la vârsta preşcolară

CZU: 373.2

Pag. 97-98

Enache Amalia
 
"Ion Creangă" State Pedagogical University from Chisinau
 
 
Disponibil în IBN: 3 martie 2021


Rezumat

Experiential learning is learning that takes place after reflection on what is being done and is a learning through action, through cooperation. Although closely related to learning theories, the experiential learning methodology presents an innovative approach to training and includes a flexible structure of learning activities learning through observation and interaction with the environment. This experiential approach to learning allows participants to lead and take responsibility for learning individually through direct discoveries and experiments. The most interesting theory of learning is that stated by David A. Kolb and refers to experiential learning (learning from practice). Kolb identified a fourstage learning cycle: (1) concrete experience – refers to the participation in the respective event and its evaluation; (2) observations and reflections – the formulation of positive and critical observations and reflections is achieved through a process that Kolb called transformation into public fact, which involves sharing observations, feelings or other reactions generated by that experience, each other ; (3) the formation of abstract concepts and generalizations – is the result of the systematic examination of models and results of concrete experience and finding a meaning of the concrete event lived. Following this stage, new concepts are formulated and strategies for their application are generated; (4) active experimentation – involves the implementation of strategies, from which point the cycle is resumed by experiencing a new situation. Preschool age incorporates the idea that young ages are the basis of personality, and for the educational success of the child it is necessary to train all agencies with influences on the child, starting from the family, educational institutions to the community. In kindergarten, all the activities that take place together with the preschool children represent learning experiences for the child, starting from the integrated activities (focused on certain objectives and contents), to the moments routine or transition, which strengthens certain skills, abilities that contribute to the child’s autonomy, social coexistence, health, hygiene and protection, but can also expand the knowledge and experience gained through integrated activities.

Învățarea experiențială este învăţarea care are loc în urma reflecţiei asupra a ceea ce se face și este o învăţare prin acţiune, prin cooperare. Cu toate că este în strânsă legătură cu teoriile învăţării, metodologia învățării experiențiale prezintă o abordare inovatoare a instruirii și include o structură flexibilă a activităților de învățare prin observare și interacţiune cu mediul. Această abordare experiențială a învățării, permite participanților să-și conducă și să-și asume responsabilitatea învățării în mod individual prin descoperiri și experimente directe. Cea mai interesantă teorie asupra învăţării este aceea enunţată de David A. Kolb şi se referă la învăţarea experienţială (învăţarea din practică). Kolb a identificat un ciclu de învăţare alcătuit din patru etape: (1) experiența concretă – se referă la participarea la evenimentul respectiv şi evaluarea acestuia; (2) observații și reflecții – formularea de observaţii şi reflecţii pozitive şi critice se realizează printr-un proces pe care Kolb l-a numit de transformare în fapt public, ceea ce implică împărtăşirea de observaţii, sentimente sau alte reacţii generate de experienţa respectivă, unii altora; (3) formarea de concepte abstracte și generalizări – este rezultatul examinării sistematice a modelelor şi a rezultatelor experienţei concrete şi găsirea unui sens al evenimentului concret trăit. În urma acestei etape se formulează noi concepte şi se generează strategii de aplicare a lor; (4) experimentarea activă – presupune punerea în practică a strategiilor, punct din care ciclul se reia prin experimentarea unei situații noi. Vârsta preșcolară încorporează ideea că vârstele mici constituie baza personalităţii, iar pentru reuşita educaţională a copilului e necesar să fie antrenaţi toţi agenţii cu influenţe asupra copilului, pornind de la familie, instituţii de educaţie până la comunitate. În grădiniţă, toate activităţile care se desfăşoară împreună cu copiii preșcolari reprezintă experienţe de învăţare pentru copil, pornind de la activităţile integrate (centrate pe anumite obiective şi conţinuturi), până la momentele de rutină sau tranziţie, care consolidează anumite deprinderi, abilităţi ce contribuie la autonomia copilului, convieţuirea socială, sănătatea, igiena şi protecţia lui, dar şi pot extinde cunoştinţele şi experienţele acumulate prin activităţile integrate.