In the field of restoring old books and paper documents, a common situation is when paper needs to be consolidated because it has lost some of the gluing agent used in its manufacture. The loss of the gluing agent of the paper, consequence of the action of humidity, of the microbiological degradation, of the solubilization of the gluing agents after the wet cleaning operation, has serious effects on the physical integrity and on the physical-mechanical properties of the paper documents. The paper whose gluing agent has been affected becomes absorbent, brittle, is much more exposed to physical, chemical and biological degradation factors, and in the absence of proper consolidation, it risks irreversible damage. Over time, the attention of restorers has turned to cellulose ethers, which through their composition, structure and properties have proven effective in preserving and restoring collections of paper in archives, libraries and museums. However, cellulose ethers do not give the paper antimicrobial protection, so other proposals have emerged regarding materials that could be used in consolidation treatments. One of these materials is chitosan. Chitosan is biodegradable, biocompatible and non-toxic with many medical applications. Studies have shown the effectiveness of chitosan as a multifunctional additive in papermaking, with positive effects on both the manufacturing process and the properties of the paper (improving the adhesion and increasing the tensile strength of the paper). In addition to these effects of chitosan in the manufacture of paper, attention is drawn to the antimicrobial activity of it and its derivatives. This last property of chitosan is particularly important in document restoration treatments, the results of studies conducted so far being particularly promising

În domeniul restaurării cărților vechi și a documentelor cu suport papetar, o situație frecvent întâlnită este aceea în care hârtia trebuie consolidată, deoarece și-a pierdut o parte din agentul de încleiere folosit la fabricarea sa. Pierderea agentului de încleiere a hârtiei, consecinţă a acţiunii umidităţii, a degradării microbiologice, a solubilizării agenţilor de încleiere în urma operaţiei de curăţire umedă, are efecte grave asupra integrității fizice și asupra proprietăților fizico-mecanice ale documentelor cu suport papetar. hârtia al cărei agent de încleiere a fost afectat devine absorbantă, fragilă, este mult mai expusă factorilor de degradare fizici, chimici şi biologici, iar în lipsa unei intervenții de consolidare corespunzătoare, riscă să se deterioreze ireversibil. De-a lungul timpului, atenția restauratorilor s-a îndreptat asupra eterilor de celuloză care prin compoziţia, structura şi proprietăţile lor și-au dovedit eficiența în conservarea şi restaurarea colecţiilor de suport papetar în arhive, biblioteci şi muzee. Totuși, eterii de celuloză nu conferă hârtiei o protecție antimicrobiană, așa încât au apărut și alte propuneri referitoare la materialele care ar putea fi utilizate în tratamentele de consolidare. Unul dintre aceste materiale este chitosanul. Chitosanul este biodegradabil, biocompatibil şi ne-toxic având numeroase aplicaţii medicale. Studiile au demonstrat eficienţa chitosanului ca aditiv multifuncţional la fabricarea hârtiei, având efecte pozitive atât asupra proceselor de fabricaţie cât şi asupra proprietăţilor hârtiei (îmbunătăţirea gradului de încleiere şi mărirea rezistenţei la tracţiune a hârtiei). Pe lângă aceste efecte ale chitosanului la fabricarea hârtiei, atrage atenţia activitatea antimicrobiană a acestuia şi a derivaţilor săi. Această ultimă proprietate a chitosanului este deosebit de importantă în tratamentele de restaurare a documentelor, rezultatele studiilor efectuate până în prezent fiind deosebit de promițătoare.