La sfârșitul anilor ’80 ai secolului XX, când societatea se afla în derivă, mulți artiști au înțeles cât de nocive pot fi camuflarea adevărului și corsetele normative, simțind necesitatea renovării. Însă puţini conștientizau ce ar însemna acel nou în artă. Majoritatea s-au lăsat ademeniți de lucrurile, de care au dus lipsă în perioada totalitară: discursul linear-literar, pictura, poezia, uitând că pentru a supraviețui în această confuzie era necesară o ruptură. Arta nouă trebuia să fie fundamental inovatoare ca spirit. Valorează nu impresia, ci definiția – astfel concepeau schimbarea membrii grupului „Fantom”, apărut în iarna anului 1988. Pictorul și graficianul Victor Kuzmenko a fost ideologul grupului, din care făceau parte pictorii Iurii Klementiev, Victor Guțu, Vladimir Palamarciuc, Lidia Mudrac, Ion Cavtea, artistul vizual Igor Scerbina și criticul de artă Natalia Ponomareva. A fost primul grup care a încercat nu doar să realizeze ceva în mod colectiv, a fost o tentativă de conștientizare a vectorului dezvoltării. Au încercat să creeze și ceva similar cu un manifest. Artiștii își accentuau cu insistență individualitatea, fiind diferiți în felul său, dar uniți prin tradițiile plasticoregionale. Îi caracteriza tendința spre arta nonfigurativă, în care problema centrală a pânzei este cea a formei pure, a expresivității gestului, a facturii, a tehnologiei materialului. Era o senzație acută de libertate și o chemare interioară spre dezvoltare și mișcare. Inițial, se reuneau la nivel de discuții, manifestări în ateliere, însă cu trecerea timpului se simțea tot mai evident că discuțiile trebuie să fie mai clare, iar acțiunile și planurile – mai hotărâte. Au fost trasate prioritățile teoretice – trecerea de la realismul poetic la realismul psihic, la crearea lucrărilor, în care primordială ar fi realizarea trăirilor interioare individuale. Grupul nu-și propunea, în același timp, să facă acea abstracție care se practica în occident. Erau, mai degrabă, atrași de crearea unei fantome abstracte, fapt care a și condiționat denumirea grupului. „Fantom” a fost primul grup, care s-a constituit, având interese comune, o concepție și un discurs distinct, care își lua un angajament intelectual-teoretic bine structurat. În 1993 grupul s-a destrămat, iar o bună parte a lucrărilor a fost pierdută în timpul unei expoziții, organizate în occident. Făcând bilanțul realizărilor grupului „Fantom”, menționăm faptul că au fost create lucrări, care nu prea se includeau în conceptul picturii moldovenești, contribuind la extinderea cunoaşterii artei de alternativă din Moldova.