„Educaţia, indiferent de etnie, este cel mai important factor din viaţa unui om. Toţi cetăţenii Republicii Moldova trebuie să aibă şanse egale la educaţie şi la angajarea în câmpul muncii” Prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie LEANCĂ (08.04.2014) În data de 08 aprilie 2014, în timp ce comunitatea romilor din Republica Moldova sărbătorea Ziua Internaţională a Romilor, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (L105, Volume 57) a fost publicat Regulamentul (UE) nr. 259/2014, care printre alte amendamente prevede: „Comisia consideră că Republica Moldova întruneşte toate obiectivele de referinţă prevăzute în Planul de Acţiuni pentru Liberalizarea Vizelor”. Astfel, Guvernul Republicii Moldova a făcut un pas istoric în procesul integrării în spaţiul european, considerând că „este în interesul naţional al ţării noastre de a ne apropia de Uniunea Europeană”. În continuare vom examina dominanta educaţională a procesului de integrare a romilor din Republica Moldova expusă de reprezentanţii instituţiilor Administraţiei Publice Locale de nivelul II pe parcursul perioadei 2009–2013 în cadrul Şedinţelor de Lucru privind monitorizarea implementării Planului de Acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă, organizate în parteneriat de Societatea Civilă a Romilor din Republica Moldova şi Secţia „Administraţie Publică” din subordinea Consiliilor raionale: „Toţi elevii au drepturi egale la educaţie: nu au fost identificate cazuri de discriminare în sistemul educaţional” (raionul Ialoveni); „Este depus un efort destul de mare de a atrage copiii romi în instituţiile şcolare şi preşcolare prin oferirea ajutoarelor materiale” (r-nul Donduşeni); „Cel mai frecvent motiv de neşcolarizare a copiilor romi este plecarea copiilor împreună cu părinţii din localitate, vagabondajul şi căsătoria timpurie după tradiţiile etnice” (r-nul Soroca); „Frecvenţa redusă a copiilor romi şi accesul limitat la educaţia de calitate sunt preponderent accentuate în şcolile din localităţile compact populate de romi; deseori elevii abandonează nemotivat lecţiile, plecând acasă, unde ei se simt mai bine...” (r-nul Călăraşi); „Părinţii romi sunt contemporani şi încurajează copiii să studieze, însă, cu părere de rău, aceştia finisează doar ciclul gimnazial; la liceu merg foarte puţini, aceştia se exmatriculează sau abandonează treapta liceală din cauza nereuşitei sau antrenării în activităţi de comerţ în Odesa” (r-nul Cimişlia); „Mulţi părinţi de etnie romă interzic copiilor lor să facă studii, majoritatea motivând starea materială precară” (r-nul Rîşcani); „Din cauza reuşitei preponderent slabe a elevilor romi şi lipsei unei motivaţii din partea părinţilor de a asigura frecvenţa regulată a copiilor lor în şcoală, profesorii din localităţile compact populate de romi depreciază treptat calitatea procesului educaţional” (r-nul Nisporeni); „Conform informaţiilor prezentate de directorii instituţiilor şcolare, toţi copiii romi sunt şcolarizaţi; cei care lipsesc, au promis că vor reveni în curând la studii...” (r-nul Glodeni); „Motivul care generează un nivel de cunoştinţe mai scăzut la elevii romi se explică prin faptul că aceştia mai des absentează de la lecţii” (r-nul Basarabeasca); „Copiii romi nu sunt proşti, ei pur şi simplu nu doresc să înveţe” (r-nul Orhei); „Din cauza unui cod genetic nativ subdezvoltat, copiii romi se nasc cu handicap mental într-un mediu predispus spre analfabetizare; din acest motiv aceştia trebuie instruiţi doar în şcoli-internat de tip închis” (r-nul Hânceşti); „Majoritatea absolută a romilor sunt analfabeţi, deoarece nimeni dintre elevii romi nu finisează treapta gimnazială; aceştia frecventează 2-3 clase după care abandonează procesul educaţional” (r-nul Briceni); „Lipsa unei persoane „cu autoritate” în comunitatea romă care să-i motiveze pe părinţi să-şi dea copii la şcoală – favorizează frecvenţa redusă şi abandonul şcolar timpuriu al copiilor romi” (r-nul Edineţ); „Ministerul Educaţiei solicită doar numărul copiilor de etnie romă care sunt şcolarizaţi; din cauza migraţiei permanente şi nedocumentării nimeni nu cunoaşte cifra exactă a copiilor romi neşcolarizaţi” (r-nul Ocniţa); „Directorii instituţiilor şcolare duc evidenţa doar a copiilor romi care frecventează şcoala; restul copiilor care sunt nedocumentaţi sau se află momentan în localitate sunt în afara procesului educaţional (r-nul Ştefan-Vodă); „Sistemul educaţional din Republica Moldova ar trebui să fie împărţit şi analizat în două subsisteme separate: sistem educaţional naţional pentru populaţia majoritară şi sistem educaţional incluziv pentru minorităţile etnice (r-nul Ungheni)”; „Motivaţia copiilor romi de a frecventa şcoala creşte prin atragerea lor în activităţi generate din proiecte extra-curriculare gestionate de instituţiile şcolare în parteneriat cu Societatea Civilă a Romilor; numai cu lecţii nu poţi să determini copii romi să vină la şcoală” (r-nul Străşeni); „Toţi copii romi sunt şcolarizaţi la 1 septembrie, ulterior unii dintre ei pleacă cu părinţii peste hotare, dar oricum după ce se reîntorc în ţară îşi continuă studiile...” (r-nul Anenii Noi)”; „Pentru a diminua rata neşcolarizării copiilor romi este necesar de a elabora o strategie educaţională incluzivă la nivel raional; însă după cum se ştie orice activitate prevede şi o finanţare anumită, din lipsa unor surse extra-bugetare adecvate această strategie nu a fost elaborată” (r-nul Leova); „Autorităţile Publice Centrale, în special Ministerul Educaţiei, ar trebui în mod obiectiv să asigure finisarea completă a ciclului gimnazial pentru copiii de etnie romă; în caz contrar anual în Republica Moldova apar sute de persoane excluse din circuitul profesional” (r-nul Comrat). În baza acestor enunţuri emise de reprezentanţii Administraţiei Publice Locale de nivelul II, urmează să analizăm nivelul de integrare educaţională a romilor din Republica Moldova în spaţiul european şi să depistăm posibile soluţii de reducere a lacunelor specifice sistemului educaţional naţional.