Respectarea patrimoniului cultural în timp de conflict armat este o problemă universală. Este bine cunoscut faptul, că patrimoniul cultural reprezintă un simbol al unei societăţi, iar uneori chiar esenţa acesteia. Or, în scopul demoralizării părţii adverse şi aducerii unor prejudicii morale grave, beligeranţii în mod special îşi pun drept obiectiv distrugerea unor localuri de cult, al unor bunuri culturale ce descrie însăşi esenţa acestui popor. Totodată, este bine cunoscut că în cadrul tuturor conflictelor armate, bunurile culturale au constituit o sursă de venit ilegal pentru beligeranţi. Or, cazul Irakului se încadrează în mod perfect în acest concept inacceptabil din punct de vedere al dreptului internaţional umanitar

Respecting cultural heritage in time of armed conflict is a universal problem. It is well known that cultural heritage is a symbol of a society, and sometimes even its essence. In order to demoralise the adverse party and bring about serious moral damage, the belliers in particular aim to destroy cult venues, cultural goods which describe the very essence of this people. At the same time, it is well known that in all armed conflicts, cultural goods constituted an illegal source of income for Bellikers. However, the case of Iraq perfectly falls within this unacceptable concept in terms of international humanitarian law.