Profilul morfologic al sarcinii molare hidatiforme
Закрыть
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
648 19
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-28 14:58
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
618.2-092.18-07 (2)
Mедицинские науки (10970)
SM ISO690:2012
DAVID, Valeriu, SINIŢÎNA, Lilia, FULGA, Veaceslav, GRECICHINA, Ecaterina, ŞAPTEFRAŢI, Lilian, PETROVICI, Virgil. Profilul morfologic al sarcinii molare hidatiforme. In: Buletin de Perinatologie, 2020, nr. 3(88), p. 110. ISSN 1810-5289.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletin de Perinatologie
Numărul 3(88) / 2020 / ISSN 1810-5289

Profilul morfologic al sarcinii molare hidatiforme

CZU: 618.2-092.18-07

Pag. 110-110

David Valeriu1, Siniţîna Lilia2, Fulga Veaceslav1, Grecichina Ecaterina1, Şaptefraţi Lilian1, Petrovici Virgil2
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 IMSP Institutul Mamei şi Copiluluii
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 30 noiembrie 2020


Rezumat

Introducere. Sarcina molară sau mola hidatiformă, grație diagnosticului USG, este suspectată/stabilită în perioada conceptului fetal, totuși imaginea ecografi că nu prezintă realitatea caracterului morfologic și patogenetic malign al elementului germinativ molar. Scopul: evaluarea profi lului morfologic al elementelor germinative și gestaționale în sarcini dereglate la termen mic, cu diagnostic sugestiv și/sau stabilit de molă hidatiformă. Material și metode. Studiul s-a bazat pe analiza retrospectivă a rezultatelor precedente cu reexaminare în grup a testelor histologice ale unui eșantion de 60 de sarcini la vârste între 18-25 și 35-45 de ani, în perioada anilor 20162019, cu diagnosticul sugestiv și stabilit de molă hidatiformă. Rezultate. Printre leziunile molare apreciate au fost determinate următoarele subtipuri de molă hidatiformă: completă (21,1%), inclusiv invazivă cu extirparea uterului într-un caz vis-a-vis de cea parțială (78,9%), net superioară, asociate cu o variabilitate histopatologică în statutul germinativ coriovilar, în particular anomalii trofoblastice, vilozitare stromovasculare, displazii mezenchimale și infecțioase virale cu metamorfoză nucleo-citoplasmatică herpetiformă. În raport de vârstă, s-a stabilit frecvența de 7-9 cazuri anual la 18-25 de ani, cu predilecția formei parțiale și cu 2-3 cazuri la vârsta de 35-45 de ani, cu predilecția formelor complete și invazive. Concluzie. Abordarea modernă în diagnosticul molei hidatidiforme necesită investigații complexe întru elaborarea criteriilor microscopice bazate pe metodologii de diagnostic diferențiate, în diferite subtipuri de molă hidatiformă.

Cuvinte-cheie
sarcina, concept, mola hidatiformă