Toltrele Prutului
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
780 22
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-27 19:26
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
551.435(478) (4)
Геоморфология. Учение о формах земной поверхности (117)
SM ISO690:2012
POCATILOV, Victor, NICOARA, Igor, BOTNARU, Vitalie, DIDUH, Andrei, FRANCOVSCHI, Ion, CIOBOTARU, Valerian. Toltrele Prutului. In: Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii: Sesiune ştiinţifică anuală. Programul şi rezumatele comunicărilor, 23 octombrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Editura „Lexon-Prim”, 2020, pp. 37-38. ISBN 978-9975-3454-7-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii 2020
Sesiunea "Perspective contemporane în etnologie, muzeologie și științele naturii"
Chişinău, Moldova, 23 octombrie 2020

Toltrele Prutului

CZU: 551.435(478)

Pag. 37-38

Pocatilov Victor1, Nicoara Igor1, Botnaru Vitalie1, Diduh Andrei1, Francovschi Ion1, Ciobotaru Valerian2
 
1 Institutul de Geologie şi Seismologie,
2 Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
 
Disponibil în IBN: 30 octombrie 2020


Rezumat

Studiul recifelor din marginea de sud-vest a Platformei Est-Europene are o istorie lungă, fiind început încă din secolul XIX (N.P. Barbot de Marni, L. Teysseyre, I.F. Sintsov, N.I. Andrusov ș.a.), a fost preluat în secolul trecut de V.D. Laskarev, Z.V. Suhova, V.S. Sayanov, V.H. Roșca ș.a. Toltrele Moldave (sau Bariera recifală Prepruteană) de vârstă neogenă timpurie se extinde de la Podcamnea (loc. Brodî, Ucraina), paralel cu Carpații, până la Kameneț-Podolski, iar mai apoi, prin Hotin, până în Moldova – de la Briceni de-a lungul liniilor localităților Grinăuți – Raia – Bolotina – Șapte-Bani – Moara-Domnească, până la Ștefănești (România). Mai la sud, recifele se scufundă sub sedimente. În zonă există numeroase cariere care exploatează calcarele recifale într-un mod extensiv, producând impresia unei ignoranțe fără precedent față de această bogăție a naturii. Distrugerea antropică a recifelor este foarte activă. În prezent, se impune necesitatea unei revizuiri fundamentale a conceptului utilitar, unilateral și vicios al exploatării calcarelor recifale ca material de construcție. Recifele Moldovei (Cheile Lopatnicului, Trinca, Fetești, Gordinești, Duruitoarea Veche ș.a.) sunt formațiuni naturale unice prin frumusețea lor, creând peisaje uimitoare, deosebite, care trebuie păstrate ca rarități ale naturii: monumente geologice și geomorfologice. Acestea ar trebui să fie obiecte de turism geologico-didactic, cultural, recreere, îmbogățire spirituală a oamenilor în urma contactului cu natura.Nevoia de a interzice distrugerea barbară a recifelor, de a crea în baza zonelor recifale arii protejate, parcuri naturale, de a trata recifele doar ca monumente excepționale ale naturii, de a păstra cel puțin ceea ce a rămas intact pentru generațiile prezente și viitoare, a fost subiectul numeroaselor discuții, dar carul, după cum se spune, este încă acolo. Dacă organele guvernamentale nu vor lua măsuri imediate pentru salvarea recifelor, Moldova în curând va pierde singurul său complex geologic de unicat, cu toate consecințele care urmează.