Pentru elaborarea acestui articol au fost studiate materialele etnografice publicate în Revista „Buletinul Eparhial al Chișinăului”, editată în anii 1867-1917. Scopul principal a fost evaluarea rolului și importanței științifice a investigațiilor efectuate de slujitorii cultului în a doua jumătate a sec. XIX și la începutul sec. XX, într-o perioadă de amplificare a cercetărilor științifice în mai multe domenii, inclusiv în cel etnografic. Au fost identificate și examinate descrierile mai multor parohii din județele Hotin, Soroca, Orhei, Chișinău, Bender și Akkerman. Conceptul de structură și expunere a demersului propus are la bază tematica ce ține de cultura materială și cultura spirituală a basarabenilor din acele timpuri. Datele obținute în urma analizei descrierilor publicate în revistă denotă prezența unui material bogat și valoros, cu un impact substanțial asupra procesului de cunoaștere și valorificare științifică a patrimoniului cultural.

The paper is based on the study of the ethno-folkloric materials published in the journal “Bulletin of the Chișinău Eparchy”, issued between 1867-1917. The author’s main aim was to assess the scientific role and importance of the investigations carried out by clergies in the second half of the 19th and early 20th century. It was a period of increased scientific research in various domains, including in the ethnographic one. The descriptions of several parishes from the districts of Hotin, Soroca, Orhei, Chișinău, Bender and Akkerman were identified and examined. The concept of the structure and narration of these accounts is based on the topics reflecting the material culture and the spiritual culture of the Bessarabians from that time. The data obtained after the analysis of the descriptions published in the journal show the presence of a rich and valuable material, having a substantial impact on the process of scientific study and making use of the cultural heritage.