Fiind descoperit în primăvara anului 2017, cu prilejul prospectării de către specialiştii ANA a traseului gazoductului Ungheni-Chişinău, obiectivul arheologic Mileşti II reprezintă o aşezare deschisă cu urme de locuire din epoca eneolitică (cultura Precucuteni) şi din perioada de început a epocii migraţiilor (cultura Sântana de Mureş-Cerneahov/SMC). Situl este localizat la 2,9 km NV de marginea vestică a satului Mileşti, pe versantul drept al văii unui pârâu, afl uent de stânga al râului Brătuleanca (Fig. 1, 1). Aşezarea de tip SMC are dimensiuni mari, cu lungimea (pe direcţia N-S) de circa 0,7 km şi lăţimea (pe axa V-E) în jur de 0,25 km, pe când resturile de locuire din eneolitic ocupă o arie de doar circa 50x60 m din extremitatea septentrională a sitului. O parte din suprafaţa obiectivului arheologic reprezintă teren arabil sau înţelenit, altă parte fi ind suprapusă de o livadă de pruni ori de arbuşti. La 19 septembrie 2017, în situl Mileşti II au demarat săpăturile arheologice preventive pentru descărcarea de sarcină arheologică a zonei ce va fi afectată de gazoductul Ungheni-Chişinău. Întrucât conducta de gaz va intersecta sectorul sudic al obiectivului arheologic, care este în mare parte plantat cu pruni, iar terenul încă nu a fost expropriat, au putut fi deschise doar două secţiuni mici, dispuse de-a lungul axului gazoductului: una (S. I, cu dimensiunile de 3x6 m) în marginea de SE a sitului, iar a doua (S. II, cu dimensiunile de 3x15 m) la V de livadă (Fig. 1, 2). Urmare a săpăturilor, în perimetrul S. I (Fig. 1, 3), trasată la baza pantei, între livadă şi un drum de ţară, s-a constatat existenţa unui strat de cultură consistent (cu grosimea de peste 1 m), fi ind găsite un bogat material ceramic (Fig. 1, 4-5; 2), câteva piese de inventar (o fi bulă de bronz, un cuţit de fier, o fusaiolă de lut ars, o cute de gresie, fragmente informe de argint, bronz sau fier) şi bucăţi de lut ars dintr-o construcţie de suprafaţă aparţinând aşezării SMC. În cuprinsul S. II (Fig. 1, 6), executată în partea superioară a pantei, a fost identifi cat un strat de depuneri antropogene subţire, cu puţine fragmente ceramice şi de lut ars, iar la baza acestuia – două gropi mici, întretăiate (Fig. 1, 7) din interiorul uneia (Gr. 1) provenind câteva cioburi de vase cenuşii, lucrate la roată, de tip SMC. Dintre materialele arheologice recuperate de pe suprafaţa sitului, remarcăm un fragment de cupă de sticlă verzuie, decorată cu o nervură în relief sub margine, un ac de cusut de fier şi o piatră de ascuţit de gresie, ce se atribuie orizontului de locuire din sec. IV p.Chr.figureFig. 1. Amplasarea sitului Mileşti II (1) şi a secţiunilor trasate (2), vederi dinspe E asupra secţiunilor I (3) şi II (6), ceramică din S. I aflată in situ (4-5) şi gropile 1 şi 2 (7).figureFig. 2. Ceramică lucrată cu mâna (1-2), la roată din pastă zgrunţuroasă (3-4) sau fină (5-7, 10) şi romană de import (8-9).