În vara anului 2017 au continuat cercetările arheologice interdisciplinare în cadrul necropolei tumulare de la Crihana Veche–La Pietricei. Obiectivul principal a fost identificarea şi cercetarea a patru movile funerare aplatizate. Conturul tumulilor a putut fi delimitat pe baza imaginilor satelitare şi fotografiilor aeriene, prezentând câte o pată circulară de culoare mai deschisă decât restul suprafeţei prelucrate agricol. Înălţimea maximă a tumulilor, în momentul demarării săpăturilor, a putut fi estimată la 0,2 m, diametrul variind între 10 şi 14 m. Tumulii se aflau la circa 1,95 km NNV de fostul Aeroport Internaţional Cahul şi la aproximativ 0,09 km V de drumul L686, pe un platou cu altitudinea de 204,8 m, numit La Pietricei (Fig. 1). Distanţa dintre cele patru obiective arheologice era cuprinsă între 20 şi 30 m. În procesul de cercetare arheologică au fost decopertate mantelele tumulilor 13, 14, 16 şi 18. Cercetarea movilelor a scos la lumină complexe funerare (Fig. 2) ce aparţin culturii scitice. Sub mantaua tumulilor au fost descoperite 11 morminte, dintre care cinci deranjate în vechime, şi şanţuri semicirculare ce înconjurau mormintele centrale. La capetele vestice ale şanţurilor din tumulii 13 şi 16 au fost semnalate resturi ale ospăţului funerar (oase de animale), o amforă spartă în bucăţi şi aglomeraţii compacte de pietre de gresie, fapt ce indică un anumit caracter ritualic al acestora. Drept inventar al mormintelor, menţionăm vestigii precum: fusaiole, mărgele, cercei, cuţitaşe, mai multe vârfuri de săgeţi, un vârf de lance, o spadă şi fragmente ceramice. Seria scheletică umană (Fig. 3) descoperită în campania de cercetări arheologice din 2017 este formată din 11 indivizi, dintre care opt sunt adulţi (şapte bărbaţi şi o femeie), iar trei – sub-adulţi. Caracteristicile acestui segment populaţional sunt cele în general valabile pentru comunităţile culturii scitice perindate prin regiunile nord-vest-pontice, şi anume: constituţie robustă şi zveltă, statură scheletică mare spre foarte mare, fizic musculos şi puternic, dolicocranie, faţă înaltă şi relativ îngustă, trăsături tipologice nordoide mixate cu elemente est-europoide. Într-un singur caz apar câteva trăsături mongoloide. În această mini-serie scheletică au fost identificaţi numeroşi indicatori ocupaţionali exprimaţi prin entezopatii mecanice, printre care şi cei ai călăreţului şi arcaşului. Osteoartrita este boala cea mai frecventă în această serie scheletică. La aproape toţi indivizii adulţi la nivel dentar a fost identificat tartrul supragingival. Mai rar apar cariile, abcesele, căderile dentare antemortem şi uzura dentară de tip abrazie. Carenţele alimentare şi dovezile stresului fiziologic sunt exprimate foarte bine la segmentul populaţional sub-adult (hiperostoza porotică). Într-un singur caz, atât la nivel cranian, cât şi pe oasele postcraniene au fost identificate leziuni patologice care indică un sifi lis în stadiu final (terţiar). Resturile faunistice, descoperite fie în morminte sau în umplutura gropilor, fie în şanţuri sau sub mantaua tumulilor, provin toate de la specii domestice, după cum urmează: Bos taurus, Ovis aries / Capra hircus şi Equus caballus.figureFig. 1. Crihana Veche – La Pietricei. Ortofotoplan cu marcarea conturului tumulilor cercetaţi în anul 2017.figureFig. 2. 1 - vedere dinspre sud asupra secţiunilor tumulului 13; 2 – vedere asupra capătului vestic al şanţului nordic din tumulul 16; 3 – vedere dinspre est asupra mormântului 2, tumulul 16.figureFig. 3. 1 – T13, M1, bărbat, peste 60 ani, craniu; 2 – T13, M1, bărbat, peste 60 ani, scheletul facial; 3 – T13, M1, Bos taurus; 4 – T14, M2, bărbat, 20-30 ani, craniu; 5 – T14, M2, bărbat, 20-30 ani, anchiloză cervicală; 6 – T14, M2, Bos taurus; 7 – T16, M3, bărbat, 50-60 ani, craniu; 8 – T16, M3, sifi lis terţiar; 9 – T16, M3, Bos taurus; 10 – T18, M1, bărbat, peste 50 ani, mandibula; 11 – T18, M1, spondilartrită cervicală; 12 – T18, M1, Equus caballus.