Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
901 13 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-11-24 13:57 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.98-036-07-08+577.12:616.155 (1) |
Инфекционные заболевания. Инфекционные лихорадки (585) |
Материальные основы жизни. Биохимия. Молекулярная биология. Биофизика (664) |
Патология сердечно-сосудистой системы. Сердечно-сосудистые заболевания (975) |
SM ISO690:2012 CEBAN, Emil, COJOCARU, Victor, CONDREA, Dinu, URSUL, Sergiu, COJOCARU, Doriana, UNCUŢA, Andrei, GUTIUM, Corina, RUSU, Victoria, TODIRAŞ, Mihail. Rolul feritinei în determinarea gradului de severitate al pacienţilor critici, suferinzi de COVID-19, plasaţi în Unităţile de Terapie Intensivă. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2020, nr. 1(23), pp. 136-145. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | ||||||
Numărul 1(23) / 2020 / ISSN 2345-1467 | ||||||
|
||||||
CZU: 616.98-036-07-08+577.12:616.155 | ||||||
Pag. 136-145 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Pandemia de Coronavirus 2019 (COVID-19), cauza sindromului respirator acut sever coronavirus 2019 (SARS-CoV-2) indus, continuă să reprezinte o ameninţare uriaşă pentru sănătatea publică mondială. Există dovezi că feritina este un marker-cheie în determinarea afectării celulare, dar rolul său potenţial în infecţia cu Coronavirus 2019 (COVID-19) nu este elucidat suficient. Scopul nostru a fost să evaluăm dacă hiperferitinemia poate fi un marker al prognosticului negativ la pacienţii gravi cu infecţie COVID-19. Material şi metode. Studiul a inclus 106 pacienţi adulţi, de ambele genuri, cu vârsta cuprinsă între 29 şi 88 de ani (vârsta medie 63,6±12,6 ani), diagnosticaţi cu COVID-19. Nivelurile de feritină serică au fost măsurate la momentul diagnosticului, folosind tehnica de chemiluminiscenţă. Monitoringul pacienţilor a inclus: evaluarea statutului neurologic (oximetria cerebrală, gradul de afectare a cunoştinţei, alte semne clinice şi paraclinice), sistemul respirator (SpO2, FiO2, indicele oxigenării, bucla respiratorie, radiografia cutiei toracice, CT pulmonar etc.), statutul hemodinamic (PiCCO, monitorizarea invazivă şi non-invazivă, ECG, ECO Dopller), echilibrele gazos, acido-bazic şi electrolitic, analize biologice ale sângelui (ureea, creatinina, glicemia, coagulograma, ALT, AST, bilirubina), analiza generală a urinei etc., proteina C reactivă, lactat dehidrogenaza, acidul lactic şi feritina serică. Rezultate. Feritina serică a avut valori crescute la 102 (96,23%) pacienţi. Din cei 17 bolnavi care aveau ferititina serică la valori moderate, ARDS faza I s-a înregistrat la 10 (52,82%) pacienţi, ARDS faza II – la 5 (52,82%) şi ARDS faza III – la 2 (11,77%) bolnavi. La pacienţii cu valorile feritinei severe, ARDS faza I s-a constatat la 19 (43,18%) pacienţi, ARDS faza II şi III – la câte 16 (31,37%) bolnavi. La bolnavii cu valorile feritinei critice, ARDS faza I nu s-a înregistrat, ARDS faza II a fost determinat la 14 (41,18%) şi faza III – la 20 (51,82%) de bolnavi. La cei 15 pacienţi monitorizaţi prin PiCOO, a fot stabilită creşterea indicelui ELWI de 2-3 ori. La un ELWI peste 18 ml/kg nu au fost supravieţuitori. Menţionăm că la cei decedaţi, valorile feritinei serice au avut un nivel critic. Concluzii. Feritina serică este un marker important în determinarea severităţii şi a riscului crescut de dezvoltare a MODS-ului la pacienţii cu COVID-19. |
||||||
Cuvinte-cheie COVID-19, feritină, ARDS, lactatacidemie, grad de severitate, COVID-19, Ferritin, ARDS, lactic acidemia, disease severity |
||||||
|