Rezumatul dat face referinţă la studiile artiştilor plastici basarabeni în capitalele Europei Occidentale din prima jumătate a secolului XX şi creaţia lor din secolulXX, care a evoluat departe de graniţele Basarabiei. În acest sens un rol important 1-a avut Bruxellesul, Amsterdamul, Munchenul, dar mai ales Parisul, unde s-a constituit cea mai numeroasă colonie de pictori basarabeni, Franţa revendicânduşi dreptul de ai considera oameni de creaţie francegi. Printre şcolile artistice unde şi-au făcut studiile studenţii basarabeni în Paris un rol aparte 1-a jucat La Grand Chaumiиre, unde studiază Isaac Antcher (1920), Olga Hrschanovskaia (O1by,1923), Lydia Luzanowsky (1923- 1927), Antoine Irisse (1926),Alexandre Hinkis (1933), care urmează şi Ecole Nationale Superieure des Arts Decoratifs, pe care o absolveşte în 1939, Zelman Otciacovsky - la Ecole Nationale Superieure des Arts Decoratifs (1923-1926) şi la Academie Ranson (1935), Samson Flexor (1924-1926), care îşi continuă studiile şi la Grand Chaumiere. Creaţia mai multor artişti plastici din Basarabia s-a dezvoltat departe de graniţele regiunii. Pentru unii ca Theodor Kiriacoff, Gheorghe Ceglocoff, Elena Barlo, Natalia Bragalia sau Tanea Baillayre, Bucureştiul a devenit oraşul unde s-au integrat, pentru alţii cea de-a doua patrie devine Franţa (Moissey Kogan, Olga Olby, Gregoire Michonze, Lydia Luzanovsky, Antoine Irisse, Joseph Bronstein, Numa Patlagean), Belgia ( Idei Ianchelevici, Elizabeth Ivanovsky), Brazilia (Samson Flexor), Statele Unite al Americii (Irina Szandrovsky, Saşa Moldovan, Boris Anisfeld, Adolf Milman) sau Canada (Tatiana Bulaviţky-Sinkevici) ş.a. Acoperind una dintre principalele lacune în cercetarea culturii naţionale din perioada modernă şi contemporană, artele plastice din Basarabia în secolul al XX-lea, identifică şi valorifică patrimoniul artistic şi legăturile lui inerente cu arta occidentală.