Activitatea de cercetare în prezent este orientată spre proiectarea dirijată și construirea
polimerilor coordinativi cu liganzi micști, cum ar fi blocurile de construcție formate din liganzi de
tip bipiridinici și policarboxilat. Această strategie este utilizată pentru obținerea rețelelor rigide care
pot fi aplicate în adsorbția gazelor și cataliza eterogenă, dar și pentru adsorbția fizică a CO2 în rețele
cristaline.
Polimerii coordinativi (PC) care își păstrează cristalinitatea în rezultatul reacțiilor de schimb
dintre anionii sau cationii oaspeți, reacțiilor de substituție la centrul metalic, prin transformare
monocristal în monocristal MC-MC, prezintă o nouă clasă de materiale care pot fi considerate
recipiente moleculare. Astfel de reacții sunt importante pentru cataliza eterogenă și pot fi utilizate
pentru obținerea sistemelor îmbunătățite de adsorbție a gazelor. Luând în considerare aplicabilitatea
pe larg a PC în diferite domenii de activitate umană, este foarte important de a găsi metode optime
de sinteză a polimerilor coordinativi cu proprietăți preconizate.
În lucrarea de față, vom descrie sinteza, structura și proprietăţile fizico-chimice ale polimerilor
coordinativi 1D, 2D și 3D ai Co (II), Cd (II) și Zn(II) ce au fost obținuțidin sistemele: acid
dicarboxilic-ligand neutru nicotinamidic [1-6]. Vor fi explicate transformările monocristal în
monocristal induse termic ce au loc în astfel de rețele și fenomenele ce au loc ca rezultat al acestor
transformări precum: reconstruirea rețelelor coordinative, schimbarea culorii, modificări în poliedrul
de coordinare al metalului precum și în spectrele de absorbție și emisie. Schimbările structurale sunt
explicate cu ajutorul difracției razelor X pecristal și pulbere.