Abordarea prin prisma Drepturilor Omului şi Egalităţii de Gen a politicilor de descentralizare este un concept relativ nou pentru țara noastră. Din perspectiva dezvoltării în Republica Moldova a unui sistem al administraţiei publice locale, bazat pe principii recunoscute şi afirmate de-a lungul timpului în statele cu o democraţie avansată, autentică, precum Statele Unite ale Americii, începând cu anul 2009, s-a acordat o atenţie deosebită abordărilor bazate pe respectarea Drepturilor Omului şi Egalităţii de Gen. La inițiativa organizațiilor internaționale, oficiile centrale ale PNUD şi SIDA au convenit să conlucreze la implementarea abordării bazate pe Drepturile Omului în cadrul a trei ţări pilot, prima fiind Moldova. Definind conceptul dat în contextul Moldovei, PNUD şi SIDA au convenit la nivel local să se axeze pe principiile fundamentale de: participare, nondiscriminare, transparenţă şi responsabilizare. De asemenea, s-a decis de a porni prin concentrarea activităţilor în acest sens la cea de-a doua etapă a descentralizării proiectului de guvernare locală, gestionat de PNUD, UNIFEM şi finanţat de SIDA pe parcursul anilor 2010-2012. Acest programul Comun – Dezvoltare Locală Integrată, nu a fost un proiect ce viza drepturile omului în sine. Autorii proiectului contau pe faptul că valoarea adăugată din aplicarea abordării bazate pe drepturile omului va duce nu numai la sporirea eficacităţii proiectului menţionat, ci şi va induce efecte pozitive pentru situaţia cu privire la drepturile omului în Moldova pe termen lung [1]. Activităţile implementate, începând cu anul 2009, pe segmentul administraţie publice locale, s-au caracterizat prin aplicarea unor practici noi întru sporirea participării publice a cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor, în special a grupurilor vulnerabile sau marginalizate. Astfel, mesajele prioritare promovate s-au referit la necesitatea implicării tuturor membrilor comunităţilor locale în procesul de luare a deciziilor, care ulterior afectează viaţa cotidiană a fiecăruia dintre ei. O atenție sporită s-a acordat iniţiativelor privind responsabilizarea atât la nivelul autorităţilor publice alese, al funcţionarilor publici, cât şi la nivelul cetăţeanului individual, accentuând necesitatea dezvoltării spiritului de responsabilitate civică, activism, iniţiativă şi voluntariat în rândurile tuturor membrilor comunităţii. Mai multe proiecte promovate de către asociațiile obștești, în domeniul administraţiei publice locale, descentralizării şi autonomiei locale au fost realizate cu succes, cu aplicarea unor noi metodologii şi abordări, care ulterior au fost recomandate drept practici de succes la nivel naţional şi internaţional.  Scopul aplicării abordării prin prisma Drepturilor Omului şi Egalităţii de Gen a fost obţinerea unei structuri guvernamentale mai eficiente şi mai democratizate în corespundere cu valorile europene şi integrarea în Uniunea Europeană, conform celor stipulate inclusiv în Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova pentru anii 2008-2011, cât şi asigurarea efectelor drepturilor omului în interesul public [2]. Cu referire la impactul de durată al acestor activități, putem constata că au fost obținute un număr concret de rezultate care și-au găsit reflectare în conceptul și politicile de descentralizare şi guvernare locală, cum ar fi: consolidarea strictei aplicări a legii în Republica Moldova la nivel central şi local; eficienţa sporită şi orientarea îmbunătăţită a prestării de servicii personale pentru cele mai nevoiaşe pături din societate; un nivel scăzut de corupţie; statul, administraţiile publice locale şi autorităţile centrale îşi vor consolida capacităţile pentru a fi mai transparente şi mai responsabile, cât şi pentru a fi mai capabile să asigure nediscriminarea şi participarea publicului; procesele de dezvoltare vor contribui la egalitate; posibilităţile de a reduce inegalităţile sunt identificate de guvernul central şi administraţiile publice locale care vor acţiona în privinţa acestora; abilitarea celor săraci şi marginalizaţi din societate (de exemplu, o voce mai puternică şi acces sporit la servicii publice pentru aceste categorii de populaţie); activitate politică sporită a celor săraci şi marginalizaţi; cunoştinţe fortificate cu privire la sistemul democratic şi mecanismele sale în rândul întregii populaţii, mai cu seamă în rândurile celor marginalizaţi şi săraci; media şi societatea civilă vor deveni mai puternice în ceea ce priveşte solicitarea de informaţie şi transmiterea acestei informaţii către cetăţeni, vor deveni mai puternici în ceea ce priveşte monitorizarea şi urmărirea implementării deciziilor politice; cetăţenii vor fi mai capabili să solicite informaţii şi răspundere de la factorii de decizie atunci când este necesar. Abordând aspectul impactului de moment al inițiativelor de promovare a politicilor de descentralizare administrativă prin prisma Drepturilor Omului, Egalităţii de Gen și a bunelor practici din Republica Moldova, putem menţiona un șir de activități promovate de către Cancelaria de Stat, coordonator Victoria Cujbă în perioada 2009-1014: abordarea aplicată la elaborarea Strategiei Naţionale de Descentralizare prin prisma Drepturilor Omului şi Egalităţii de Gen, prezentată drept experienţă de succes în cadrul Forumului Global al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, desfăşurat în Costa-Rica; 60 de proiecte de consolidare a capacităţilor şi dezvoltare durabilă a comunităţilor locale, primăriilor şi consiliilor alese în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată implementat de Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Cancelariei de Stat, cu asistenţa partenerilor internaţionali – Ambasada Suediei, PNUD Moldova, UNWOMEN; desfăşurarea Programului de Formare Profesională în Descentralizare pentru autorităţile publice centrale şi locale din Republica Moldova în cadrul Academiei de Administrare Publică, cu participarea Institutului Internaţional de Management al Universităţii Erasmus din Rotterdam, Olanda; elaborarea Ghidului Alesului Local cu argumentarea raţionamentelor abordării programelor de descentralizare din perspectiva Drepturilor Omului; desfăşurarea Primei Conferinţe Naţionale privind cooperarea intercomunitară şi a Conferinţei cu participare internaţională – Reforma de Descentralizare: de la Strategie la acţiuni (evenimente reflectate pe pagina oficială destinată descentralizării); conlucrarea cu experţii Consiliului Europei în cadrul Comitetului Democraţie Locală şi Regională, Strasbourg, Franţa; participarea la emisiuni teleradio, dedicate subiectelor descentralizării, autonomiei locale, abordărilor privind Drepturile Omului şi Egalităţii de Gen; intervenţii în ziare locale prin intermediul Asociaţiei Presei Independente (API); publicaţii în buletinul Funcţionarul Public al Academiei Administraţiei Publice de pe lângă preşedintele Republicii Moldova; comunicate informative în domeniul descentralizării şi autonomiei locale etc.; publicaţii şi materiale pentru conferinţe ştiinţifico-practice cu participare internaţională; participarea la Conferinţa internaţională din Stockholm, Suedia – Dezvoltare economică prin asigurarea egalităţii de gen, expert în panelul statelor membre ale Parteneriatului Estic (12-14 mai 2013) [2; 3]. În concluzie, abordarea bazată pe bunele practici din domeniul drepturilor omului, în baza principiilor de transparenţă, responsabilizare, nondiscriminare şi participare, va permite Republicii Moldova elaborarea calitativă a unor documente de politici privind descentralizarea şi consolidarea autonomiei autorităţilor publice locale, care ulterior, fiind implementate şi transformate în activităţi concrete, vor avea un impact pozitiv asupra tuturor cetăţenilor.