Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
667 6 |
Ultima descărcare din IBN: 2021-04-24 12:35 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
94:321(478) (5) |
Istoria generală (512) |
Forme de organizare politică. Statele ca puteri politice (302) |
SM ISO690:2012 STEPANIUC, Victor. Dezmembrarea teritorială şi anihilarea statalităţii Moldovei în sec. XIX: aspecte politico-diplomatice. In: Relaţii internaţionale. Plus, 2019, nr. 2(16), pp. 57-68. ISSN 1857-4440. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Relaţii internaţionale. Plus | |||||
Numărul 2(16) / 2019 / ISSN 1857-4440 /ISSNe 2587-3393 | |||||
|
|||||
CZU: 94:321(478) | |||||
Pag. 57-68 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
De la înfiinţarea Statului Moldovenesc, acesta a fost supus unor numeroase năvăliri armate. În secolele XIV-XVIII aveau interese de dominaţie asupra Moldovei mai multe ţări vecine. Domnitorii noştri, începînd cu secolul XV, au fost nevoiţi permanent să manevreze, încheind alianţe de vasalitate cu Ungaria, Polonia, Lituania, Rusia, Poarta Otomană. După moartea lui Ştefan cel Mare, începînd cu anul 1538, Moldova era sub dominaţia politică turcească. Ţările la vest de Moldova erau de-acum supuse Porţii Otomane. Încercările domnilor moldoveni, pe parcursul sec. XVI-XVIII, de a elibera Moldova de dominaţia otomană nu au avut sorţi de izbîndă. În anii 1775-1812, urmare a confruntărilor politico-diplomatice dintre Turcia, Rusia, Austria, Franța, statul Moldova este dezmembrat teritorial. Aceste procese au creat premise pentru anihilarea în sec. XIX a statalității moldovenești istorice. |
|||||
Cuvinte-cheie statalitate moldovenească, etapă modernă, factori de risc, consolidare, dominație străină, politică distructivă |
|||||
|