| Conţinutul numărului revistei |
| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 885 6 |
| Ultima descărcare din IBN: 2024-01-21 16:12 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 316.77 (497) |
| Sociologia culturii. Contextul cultural al vieții sociale (788) |
 SM ISO690:2012ŞLEAHTIŢCHI, Mihail. O intervenție secvențială în mitologia transmiterii. In: Psihologie. Pedagogie Specială. Asistenţă Socială , 2020, nr. 1(58), pp. 65-77. ISSN 1857-0224. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Psihologie. Pedagogie Specială. Asistenţă Socială | ||||||
| Numărul 1(58) / 2020 / ISSN 1857-0224 /ISSNe 1857-4432 | ||||||
|
||||||
| CZU: 316.77 | ||||||
| Pag. 65-77 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
În sursele de specialitate, fenomenul de transmitere socioculturală este asociat cu un „dar care trezește”. Or, desfășurându-se „ la toate nivelurile și la toate vârstele vieților noastre” în vederea perpetuării modelelor existențiale virtuoase, fenomenul avut în vedere „declanșează în noi emoții și stări cognitive nebănuite, ne determină să trăim o experiență neobișnuită, să ne raliem unor noi cunoștințe, valori, identități sau culturi”. În calitatea sa de „dar care trezește”, transmiterea socioculturală constituie, fără îndoială, o sursă de schimbare „atât pentru cel care dă, cât și pentru cel care primește”. Ceea ce vine dinspre cei ,,aflați la un capăt al legăturii” se impune prin capacitatea de-a influența substanțial „viața celor aflați la celălalt capăt al legăturii”. În definitiv, genul vizat de transmitere poate fi asociat cu un factor stimulator, susceptibil să le inducă actorilor sociali însușirea de a da și de a primi „lucruri importante”, cu adevărat interesante, notabile și esențiale. De vreme ce transmiterea socioculturală, având ,,ținuta” de ,,dar care trezește”, redă un fenomen de o întindere enormă și de o profunzime care covârșește măsura ordinară, este absolut firesc ca oamenii, interesându-se de natura și formele de manifestare ale lui, să ofere diverse puncte de vedere. Unele din ele sunt suficient de bine structurate, bazate pe principiile logicii, convingătoare. Altele, însă, duc lipsă de consistență și de claritate, ceea ce ne face să intrăm, volens - nolens, sub dominația stării de confuzie. Neavând temeiuri reale, acestea din urmă apar, de cele mai multe ori, în varianta unor aprecieri exagerate sau reprezentări simpliste, adică a unor piste interpretative false sau – mai exact – a unor elementare mituri de expresie fenomenologeică. Cu luarea în calcul a ultimului raționament, în studiul de față se face referință la trei construcții mitice care, în mod evident, distorsionează entitatea fenomenului de transmitere socioculturală. Este vorba despre aprecierile în conformitate cu care (i) ,,toți oamenii sunt experți în transmitere”, (ii) ,,transmiterea este bună în sine” și (iii) ,,transmiterea înseamnă comunicare”. |
||||||
| Cuvinte-cheie transmitere, mit, mitologie, transmission, myth, mythology |
||||||
|
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Şleahtiţchi, M.N.</creatorName> <affiliation>Academia de Administrare Publică, Republica Moldova, Moldova, Republica</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro'>O intervenție secvențială în mitologia transmiterii</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2020</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISSN' relationType='IsPartOf'>1857-0224</relatedIdentifier> <subjects> <subject>transmitere</subject> <subject>mit</subject> <subject>mitologie</subject> <subject>transmission</subject> <subject>myth</subject> <subject>mythology</subject> <subject schemeURI='http://udcdata.info/' subjectScheme='UDC'>316.77</subject> </subjects> <dates> <date dateType='Issued'>2020-03-23</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Journal article</resourceType> <descriptions> <description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>În sursele de specialitate, fenomenul de transmitere socioculturală este asociat cu un „dar care trezește”. Or, desfășurându-se „ la toate nivelurile și la toate vârstele vieților noastre” în vederea perpetuării modelelor existențiale virtuoase, fenomenul avut în vedere „declanșează în noi emoții și stări cognitive nebănuite, ne determină să trăim o experiență neobișnuită, să ne raliem unor noi cunoștințe, valori, identități sau culturi”. În calitatea sa de „dar care trezește”, transmiterea socioculturală constituie, fără îndoială, o sursă de schimbare „atât pentru cel care dă, cât și pentru cel care primește”. Ceea ce vine dinspre cei ,,aflați la un capăt al legăturii” se impune prin capacitatea de-a influența substanțial „viața celor aflați la celălalt capăt al legăturii”. În definitiv, genul vizat de transmitere poate fi asociat cu un factor stimulator, susceptibil să le inducă actorilor sociali însușirea de a da și de a primi „lucruri importante”, cu adevărat interesante, notabile și esențiale. De vreme ce transmiterea socioculturală, având ,,ținuta” de ,,dar care trezește”, redă un fenomen de o întindere enormă și de o profunzime care covârșește măsura ordinară, este absolut firesc ca oamenii, interesându-se de natura și formele de manifestare ale lui, să ofere diverse puncte de vedere. Unele din ele sunt suficient de bine structurate, bazate pe principiile logicii, convingătoare. Altele, însă, duc lipsă de consistență și de claritate, ceea ce ne face să intrăm, volens - nolens, sub dominația stării de confuzie. Neavând temeiuri reale, acestea din urmă apar, de cele mai multe ori, în varianta unor aprecieri exagerate sau reprezentări simpliste, adică a unor piste interpretative false sau – mai exact – a unor elementare mituri de expresie fenomenologeică. Cu luarea în calcul a ultimului raționament, în studiul de față se face referință la trei construcții mitice care, în mod evident, distorsionează entitatea fenomenului de transmitere socioculturală. Este vorba despre aprecierile în conformitate cu care (i) ,,toți oamenii sunt experți în transmitere”, (ii) ,,transmiterea este bună în sine” și (iii) ,,transmiterea înseamnă comunicare”.</p></description> <description xml:lang='en' descriptionType='Abstract'><p>Often, in the specialized sources, the phenomenon of socio-cultural transmission is associated with an "awakening gift". Unfolding "at all levels and at all ages of our lives" in order to perpetuate virtuous existential models, this phenomenon "triggers new emotions and cognitive states in us, determines us to live an unusual experience, to acquire new knowledge, values, identities or cultures ”. As an "awakening gift", socio-cultural transmission is undoubtedly a source of change "for both the giver and the receiver". What comes from those "at one end of the bond" is imposed by the ability to substantially influence "the life of those at the other end of the bond". Ultimately, the type targeted by transmission can be associated with a stimulating factor, likely to induce the social actors to give and receive "important things", really interesting, notable and essential. Since the socio-cultural transmission, bearing the "awakening gift" aura, reproduces a phenomenon of enormous scope and depth that goes beyond the ordinary measure, it is absolutely natural for people, interested by the nature and the ways of its manifestation, to offer different points of view. Some of them are sufficiently well-structured, based on the principles of logic, convincing. Others, however, lack consistency and clarity, which makes us go, whether we want it or not, under the domination of the state of confusion. Having no real basis, the latter appear, most often, as exaggerated appraisals or simplistic representations, that is under the form of false interpretive clues or - more precisely - elementary myths of phenomenological expression. Taking into account the last reasoning, the present study refers to three mythical constructions, which obviously distort the entity of the phenomenon of socio-cultural transmission. These are the assessments according to which (i) "all people are experts in transmission", (ii) "transmission is good in itself" and (iii) "transmission means communication".</p></description> </descriptions> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>
|
|
|
