Aspectele psihologice privind realizarea puterii politice
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
844 28
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-21 15:01
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
32 (7942)
Politică (2937)
SM ISO690:2012
PÎRŢAC, Grigore. Aspectele psihologice privind realizarea puterii politice. In: Vector European, 2020, nr. 1, pp. 164-167. ISSN 2345-1106.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Vector European
Numărul 1 / 2020 / ISSN 2345-1106 /ISSNe 2587-358X

Aspectele psihologice privind realizarea puterii politice

Psychological aspects on the realization of political power

CZU: 32

Pag. 164-167

Pîrţac Grigore
 
Universitatea de Studii Europene din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 18 martie 2020


Rezumat

În acest articol autorul analizează fenomenul puterii politice prin prisma aspectelor psihologice. Este subliniat faptul, că puterea este rezultatul unor raporturi distincte, stabilite între membrii unei colectivităţi, izvorâte din nevoia ei de a se organiza şi conduce, de a asigura coeziunea membrilor ce o constituie. În acest context autorul menționează teoria relațiilor umane, elaborată de George Elton Mayo, F. J. Roethlisberger și W.J. Dickson. Autorul susține că, puterea politică, pentru a influenţa mai profund conştiinţa socială trebuie să se sprijine pe valorile, acceptate în societate,care se manifestă drept un mijloc necesar al antrenării cetăţenilor în sistemul politic, iar drept premisă subiectivă a activizării valorilor acceptate se manifestă supremaţia valorilor. Sunt analizate trei tipuri ale supremaţiei valorilor în dependenţă de fundamentarea ei subiectivă,respectiv orientarea valorică obligatorie, orientarea valorică de identificare, orientarea valorică de adaptare. În concluzie, se menționează că, deținătorii puterii politice acţionează în sensul păstrării încrederii maselor în orânduirea politică existentă;deoarece conștientizează că loialitatea nu este absolută, fiind necesară o perpetuare continuă a ei,respectiv guvernarea aspiră în primul rând să obţină supunerea valorică pentru a o extinde în tot spaţiul politico-motivaţional al societăţii.

In this article, the author analyzes the phenomenon of political power from the perspective of psychological relationships, established between the members of a community, arising from its need to organize and lead, to ensure the cohesion of its constituent members. In this context, the author mentions the theory of human relations, developed by George Elton Mayo, F.J. Roethlisberger and W.J. Dickson. The author argues that political power, in order to influence social conscience more deeply, must rely on the values, accepted in society, which manifest as a necessary means of engaging citizens in the political system, and as a subjective premise of activating accepted values, the supremacy manifests itself values. Three types of the supremacy of values are analyzed depending on its subjective basis, respectively the obligatory value orientation, the identification value orientation, the adaptation value orientation. In conclusion, it is mentioned that the holders of political power act in the sense of maintaining the confidence of the masses in the existing political order; because he is aware that loyalty is not absolute, and its continuous perpetuation is necessary, the government aspires first and foremost to obtain value subjection to extend it throughout the politico-motivational space of the society aspects. It is emphasized that power is the result of distinct

Cuvinte-cheie
puterea politică, relațiile de putere, teoria relațiilor umane, comportamentul prosocial, supremația valorilor, supunerea valorică, socializarea, comportamentul politic, conștiință socială, orientarea valorică, tipurile orientării valorice, legitimitatea politică, ideologia politică,

political power, power relations, human relations theory, prosaically behavior, value supremacy, value subjection, socialization, political behavior, social consciousness, value orientation, types of value orientation, political legitimacy, political ideology.