Genul Perilla L. (fam. Lamiaceae) include 3-6 specii anuale originare din munţii Himalaya, China şi Japonia. (Poletico O., 1967, Preda M., 1989; Şelaru E., 2007).Conform altor surse, este considerat un gen monotipic, cu specia Perilla frutescens (L.) Britton, (syn. P. nankinensis (Lour) Decne., P. frutescens var. nankinensis (Lour) Baileyşi Ocimum frutescens L..Terofit.) care însumează un şir de varietăţi şi cultivaruri (Cerepanov S., 1995). Perilla frutescens (busuiocul chinezesc) este utilizată în Asia de Est din cele mai vechi timpuri în medicina populară şi industrie (Jucovskii, 1971), în calitate de condiment (Asif M., 2010) dar şi ca plantă ornamentală (Manandhar, 2002). Cercetările de ultimă oră au demonstrat proprietăţile antioxidante (Saita E. et al., 2012), antitumorale, antiinflamatoare (Ueda et al., 2002), antialergice (Toshiaki M. et al., 2003, Oh H., 2010), antibacteriene, antiastmatice, antitusive, carminative (Asif M., 2011) ale uleiului volatil obţinut din seminţe şi frunzede perila. În colecţiile Grădinii Botanice pentru prima dată P. frutescens e atestată în registrele de câmp din anii 1980-1982, seminţele fiind achiziţionate din Franţa. Până în prezent este cultivată ca plantă aromatică, medicinală şi ornamentală, fiind fixate şi analizate anual ritmurile sezoniere de creştere şi dezvoltare ale plantelor. Studiul fitochimical speciei P. frutescens s-a efectuat în colaborare cu Centrul de Cercetări Biologice „Stejarul”, Piatra Neamţ, România Cercetări detaliate privind particularităţile biomorfologiceşi ontogenetice ale plantelor în condiţii de cultură au fost iniţiate în anul 2012. Experienţele se desfăşoară pe terenul experimental al colecţiilor de plante medicinale şi ornamentale. Au fost montate 2 blocuri experimentale în 3 repetiţii în vederea monitorizării ritmului de creştere şi dezvoltare al plantelor, precum şi elaborării procedeelor primare de cultivare. Plantele au fost înmulţite prin răsad crescut în sere încălzite. Seminţele au fost semănate în substrat special în ultima decadă a lunii februarie, preventiv fiind umezite. Seminţele au germinat după 10-15 zile, coeficientul de germinare fiind de 80%. În a doua decadă a lunii mai răsadul a fost transplantat în teren deschis, conform schemei de plantare 20x30 cm. Rezultatele observaţiilor fenologice şi măsurărilor biometricedemonstrează un ritm normal de creştere şi dezvoltare a plantelor în condiţiile de climă şi sol locale. Plantele parcurg integral ciclul vital, formând seminţe viabile. Perioada pregenerativă (germinarea seminţelor, faza de plantulăşi imatură) durează aproximativ 100 – 120 zile. Plantele în starea imatură au talia de 20-35cm, 6-8 perechi de frunze şi acelaşi număr de lăstari de ordinul II. Lungimea lăstarilor de ordinul II este de 4,2- 4,8 cm, iar a frunzelor – 6,0-6,8 cm.Iniţierea înfloririi se notează în a II-III-ea decadă a lunii iulie şi durează până în septembrie-octombrie. Durata perioadei de înflorire e într-o corelare directă cu epoca plantării şi condiţiile de mediu. La etapa generativă înălţimea plantelor variază între 60-80cm. Producţia reală de seminţe a unei plante este de 500-800 unităţi. Primăvara se atestă un seminţiş abundent, cea ce demonstrează o capacitate adaptivă înaltă pentru condiţiile noi de viaţă. Analiza calitativă şi cantitativărealizată prin CSS şi HPLC, la variante de Perillafrutescens a fost efectuată pe extracte metanolice (MeOH) pentru evidenţierea compuşilor polifenolici, caracterizaţi prin prezenţa dominantă a acidului rozmarinic. S-a remarcat prezenţa (mg/100 g d.w.) acidului rozmarinic (1906.11), acidului cafeic (20.12) şi a acidului clorogenic (14.27), ceea ce reprezintă un conţinut valoros ce poate contribui la îmbogatirea în compuşi antioxidanţi a formulelor de fitopreparate. Din aceleaşi extracte au fost identificaţi compuşi sterolici şi terpenici, reprezentaţi de β-sitosterol, acidul oleanolicşi acidul ursolic. Studiul a fost efectuat în cadrul Proiectului de Colaborare Bilaterală ASM-ANCS “Evaluarea şi caracterizarea resurselor genetice la specii de Lamiaceae cu potenţial antiinflamator, în vederea conservării in situ şi ex situ” (contract de finanţare Nr. 04/RoA/2013).