Studiul activitatii biologice steroidale in primele faze de vegetatie la tomate
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
570 5
Ultima descărcare din IBN:
2022-06-15 20:52
SM ISO690:2012
SÎROMEATNICOV, Iulia, COTENCO, Eugenia, CHIRILOV, Eleonora, JOSAN (VORONA), Valentina. Studiul activitatii biologice steroidale in primele faze de vegetatie la tomate. In: Biotehnologii avansate – realizări şi perspective: Simpozionul ştiinţific naţional cu participare internaţională, 24-25 octombrie 2013, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2013, Ediția III-a, p. 128.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Biotehnologii avansate – realizări şi perspective
Ediția III-a, 2013
Simpozionul "Biotehnologii avansate – realizări şi perspective"
Chişinău, Moldova, 24-25 octombrie 2013

Studiul activitatii biologice steroidale in primele faze de vegetatie la tomate


Pag. 128-128

Sîromeatnicov Iulia, Cotenco Eugenia, Chirilov Eleonora, Josan (Vorona) Valentina
 
Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al AŞM
 
Disponibil în IBN: 18 martie 2020



Teza

Rezultatele cercetărilor efectuate demonstrează, că prelucrarea seminţelor înainte de semănat cu preparatul activ biologic Hiosciamozida sporeşte viteza germinativă a seminţelor la 3 linii de tomate de la 2,0 până la 5,8%, germinarea de la 3,4-4,7%, lungimea rădăcinilor de la 7,5-51,1% faţă demartor. Prelucrarea răsadului accelerează apariţia fazelor fenologice de dezvoltare a răsadului. Răsadul prelucrat cu preparatul steroidal Hiosciamozida, a fost apt de plantare cu 6 zile mai devreme faţă de martor şi cu 3 zile mai devreme decât în varianta prelucrată cu analogul Moldstim. S-a demonstrat, că prelucrarea seminţelor înainte de semănat cu Hiosciamozida majorează viteza de germinare a seminţelor la soiul Timpuriu-83 cu 5,2%, germinarea - cu 3,8%, lungimea rădăcinilor - cu 22,2%, comparativ cu martorul. Bioregulatorii steroidali inofensivi sunt compuşi naturali obţinuţi din diferite organe ale plantelor de cultură (seminţe, fructe, organe subterane) şi dispun de proprietăţi saponinice, ceea ce le face extrem de importante pentru aceste domenii de activitate aplicativă. Frecvenţa răsadului standard s-a rezultat cu 14,0% mai mult decât martorul şicu 9,0% faţă de analogul structural Moldstim. Pentru soiul Fachel viteza de germinare a seminţelor a sporit cu 4,6% comparativ cu varianta control, germinarea-3,5%, lungimea rădăcinilor cu 15,1%. E necesar de menţionat, că conţinutul componentului steroidal se schimbă semnificativ la faza ontogenezei în dependenţă de viteza de germinare, totuşi fiind specific pentru fiecare genotip individual. Racemul primei inflorescenţe, al doilea şi al treilea a tomatelor s-au prelucrat cu preparatul Hiosciamozida, cu administrarea concentraţiilor de 0,001%; 0,005% şi0,01%. Prelucrarea s-a efectuat la marea majoritate a inflorescenţelor în faza corolelor semideschise. De asemenea au fost efectuate două prelucrări suplimentare după apariţia noilor inflorescenţe la a doilea şi al treilea racem ale plantelor. Ca martor au servit florile I, II-lea şi al III-lea racem al plantelor, prelucrate cu apă distilată. Pentru obţinerea datelor statisticecomparative, primele trei raceme ale inflorescenţelor de tomate, în timpul înfloririi au fost prelucrateşi cu soluţiaanalog de Moldstim 0,08%. Pe parcursul investigaţiilor s-a remarcat, că prelucrarea inflorescenţelor de tomate cu preparatul Hiociamozida la liniile de tomate incluse în studiu, contribuie la sporirea legării fructelor cu 8,0-22,5% comparativ cu martorul şi 2,2-6,3% faţă de analogul vegetal Moldstim. În acelaşi timp rezultatele acestui experiment au confirmat, că pentru soiurile Timpuriu 83 şi Fachel pe parcursul înfloririi, sporeşte legarea fructelor de tomate cu 22,3% şi 17,3% faţă de varianta control - 20,5% şi 7,3% faţă de analogul său Moldstim. În baza cercetărilor efectuate s-a stabilit, căprelucrarea inflorescenţelor cu glicozidul steroidal Hiosciamozida,contribuie la o legare mai bună a fructelor, accelerarea coacerii lor, majorarea calităţii şi cantităţii lor, ceea ce duce în final, la sporirea productivităţii generale şi marfă. Prelucrarea organelor generative a (seminţelor, răsadului şi florilor) la liniile de tomate, permite de a spori productivitatea generală a fructelor de la (14,2până la 20,7%) şi marfă de la (18,1-35,7%) comparativ cu martorul şi cu 10,3-12,4% faţăde preparatul Moldstim). Prelucrarea organelor generative (seminţelor, răsadului şi a inflorescenţelor) la soiul de tomate Timpuriu-83 în concentraţia optimală de 0,005% permite de a spori productivitatea generală a fructelor cu 41% productivitatea marfă fiind 35,4%. Productivitatea generală la soiul Timpuriu 83 a fost mai mare cu 33,8%, productivitatea marfă -31,5% faţă de analogul biologic activ inofensiv Moldstim. Productivitatea generală pentru soiul Fachel a alcătuit 29% - marfă 37,9% în comparaţie cu martorul, generală 26,0% şi marfă de 26,8%, faţă de preparatul biologic activ Moldstim. De menţionat, că utilizarea preparatului vegetal steroidal Hyosciamozida, a permis majorarea numărului de flori, fructe pe primele trei ciorchine, majorarea productivităţii şi calităţii fructelor. Pentru toate variantele experimentale luate în studiu cea mai efectivă concentraţie este 0,005%.