E bine cunoscut că potenţialul de productivitate al plantelor, inclusiv pomicole, în condiţiile de producere se manifestă, de regulă, numai parţial, fapt condiţionat de acţiunea factorilor nefavorabili de creştere şi dezvoltare, naturali şi tehnologici. In majoritatea cazurilor tensionarea factorilor stresogeni coincide cu fazele critice ale perioadei de vegetaţie a plantelor afectând considerabil productivitatea lor. Pentru obţinerea recoltelor stabile şi calitative se impune necesitatea elaborării şi aplicării unor măsuri operative de reglare a manifestării potenţialului de productivitate şi rezistenţă a plantelor, de menţinere a nivelului suficuent al proceselor vatale. In acest scop pe larg se utilizează preparatele în baza substanţelor biologic active care în cantităţi mici asigură o eficacitate înaltă şi sunt ecologic inofensive. În acest plan prezintă interes substanţele de natură steroidală obţinute în Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM din reziduurile procesării producţiei agricole vegetale. Sunt prezentate unele rezultate ale cercetărilor privind impactul bioreglatorilor naturali de origine steroidală – Tomatozidei şi Tomatozidei oxidate asupra conţinutului de apă, deficitului de saturaţie, turgorescenţei, capacităţii de reţinere apei a frunzelor, precum şi asupra productivităţii plantelor de măr de soiurile Golden delicious, Idared şi Jonathan. S-a constatat că tratarea plantelor de măr cu preparatele în studiu condiţionează sporirea hidratării ţesuturilor cu 7-15% în funcţie de soi, stabilirea deficitului de saturaţie la un nivel mai scăzut, iar turgorescenţei frunzelor – la un nivel mai înalt în comparaţie cu plantele martor. Sporeşte şi capacitatea de reţinere a apei în special la tratarea plantelor cu Tomatozidă oxidată. Caracterul modificărilor parametrilor componentelor schimbului de apă (vectorul şi intensitatea lor) indică influenţă benefică a bioregulatorilor în studiu asupra rezistenţei la secetă. S-a stabilit că glicozidele steroidale incluse în studiu influenţează şi conţinutul pigmenţilor asimilatori. La tratarea pomilor cu Tomatozidă oxidată conţinutul total de pigmenţi în frunze depăşeşte, în funcţie de soi, cu 24-55% nivelul acestuia la platele martor şi cu 12-15% la plantele tratate cu Tomatozidă. De menţionat că cu cea mai mare cantitate a clorofilei „a” se caracterizează frunzele plantelor de soiul Jonathan, iar a clorofiei „b” – de soiul Idared. Aplicarea preparatelor nominalizare se răsfrânge şi asupra funcţiei generative a plantelor tinere, ce se manifestă prin sporirea capacităţii lor reproductive, în special sub acţiunea Tomatozidei oxidate, însă reacţia soiurilor diferă. In funcţie de soi acţiunea acestui preparat sporeşte cantitatea mugurilor de rod de 2,5-3 ori faţă de martor, mai pronunţat la soiul Jonathan. Specificul reacţiei soiurilor la acţiunea prepatatelor în studiu precum şi eficacitatea aplicării lor se evidenţiază şi la recoltare. S-a stabilit că roada plantelor de soiul Idared tratate cu Tomatozidă oxidată constituie 31,33 t /ha, celor tratate cu Tomatozidă – 29,79% şi plantelor martor – 25,77 t /ha. Roada plantelor de soiul Golden delicious a constituit 24,09 t /ha, 21,92 t/ ha şi 18,25 t/ ha respectiv. Cea mai mare diferenţă a roadei pomilor trataţi cu Tomatozidă oxidată şi a celor tratate cu Tomatozidă s-a constatat la soiul Golden delicious şi a constituit 2,17 t/ ha, iar cea mai mică diferenţă 1,54 t/ ha – la soiul Idared. In baza rezultatelor obţinute se poate concluziona că bioreglatorii de origine steroidală Tomatozida şi Tomatozida oxidată asigură optimizarea statusului hidric şi proceselor producţionale la plantele de măr şi pot fi recomandate pentru utilizare în horticultură în scopul atenuării acţiunii factorilor nefavorabili de mediu asupra productivităţii lor.