Valorificarea conținuturilor religioase ale curriculumului școlar din perspectiva toleranței religioase
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
101 2
Ultima descărcare din IBN:
2020-07-29 15:40
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
37.014.523 (1)
Fundamente ale educației. Teorie. Politică etc. (1559)
SM ISO690:2012
IORDACHESCU, Veaceslav. Valorificarea conținuturilor religioase ale curriculumului școlar din perspectiva toleranței religioase. In: Orientări axiologice ale constructivismului în educaţia modernă Conferinţă ştiinţifico-practică cu participare internaţională. 31 ianuarie - 1 februarie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Universităţii de Stat din Tiraspol, 2020, pp. 194-196. ISBN 978-9975-76-299-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF
BibTeX
DataCite
Dublin Core
Orientări axiologice ale constructivismului în educaţia modernă 2020
Conferința "Orientări axiologice ale constructivismului în educaţia modernă"
Chişinău, Moldova, 31 ianuarie - 1 februarie 2020

Valorificarea conținuturilor religioase ale curriculumului școlar din perspectiva toleranței religioase


CZU: 37.014.523
Pag. 194-196

Iordachescu Veaceslav
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 4 martie 2020


Rezumat

Curricula școlară este un document normativ care vizează formarea elevului conform dezideratului educațional – enunțat în idealul educațional din Codul educației. Fiecare disciplină şcolară a planului cadru prin conținuturile sale valorifică subiecte ale educaţiei religioase, cum ar fi: muzica – muzica religioasă, arta plastică - pictură religioasă, literatura - motive religioase și poezie cu tematică religioasă, istoria – evenimente cu substrat religios. În acest sens, curricula școlară formează anumite abilități culturale și valorifică subiecte cu tematică religioasă, în mare parte predominant confesionale ceea ce permite dezvoltarea toleranței religioase prin cunoașterea propriei identităţi religioase și înţelegerea alterității religioase.

School Curricula is a normative document aimed at training the pupil according to educational purpose – set forth in the educational ideal of the Education Code. Each school discipline of the framework plan through its contents uses topics of religious education, such as: Music – religious music, Art - religious painting, Literature - religious motifs, History – events with a religious substrate. In this sense, the school curricula form certain cultural skills and capitalizes on subjects with religious themes, largely predominantly confessional, which allow the development of religious tolerance by knowing its own religious identity and understanding religious alterity.

Cuvinte-cheie
toleranță religioasă, curricula, pluriconfesional, identitate religioasă, educație religioasă,

religious tolerance, Curricula, multiconfessional, religious identity, Religious education

DataCite XML Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'>
<creators>
<creator>
<creatorName>Tipa, V.V.</creatorName>
<affiliation>Institutul Patrimoniului Cultural, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
</creators>
<titles>
<title xml:lang='ro'><p>Universul crengian: abordări cinematografice</p></title>
</titles>
<publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher>
<publicationYear>2020</publicationYear>
<relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'>978-9975-84-123-8</relatedIdentifier>
<dates>
<date dateType='Issued'>2020</date>
</dates>
<resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType>
<descriptions>
<description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Ion Creangă este unul dintre marii clasici ai literaturii noastre, opera căruia a fost și răm&acirc;ne a fi izvor de inspirație pentru creatorii de arte audiovizuale. Regizorii de teatru și film din spațiul rom&acirc;nesc mereu revin la creația scriitorului, redescoperind &icirc;n ea noi și noi aspecte, inerente timpurilor noastre. Universul operei crengiene pe c&acirc;t e de spectacular, pe at&acirc;t și de dificil pentru a fi surprins &icirc;n complexitatea sa. E mai mult o piatră de &icirc;ncercare pentru regizori. Nu mulți au curajul de a intra &icirc;ntr-o competiție spirituală cu ne&icirc;ntrecutul povestitor. Totuși, pe parcursul anilor au fost create cca 30 de pelicule de ficțiune și de animație de către cineaștii din spațiul rom&acirc;nesc. At&acirc;t poveștile inspirate, c&acirc;t și Amintirile din copilărie au stat la baza mai multor ecranizări și interpretări ale regizorilor din Rom&acirc;nia și Republica Moldova. Ne propunem să urmărim &icirc;n mod cronologic apariția peliculelor cinematografice, create pe parcursul anilor de cineaștii rom&acirc;ni și moldoveni, &icirc;ncep&acirc;nd de la primele experimente &icirc;n domeniul filmului de animație ale lui Aurel Petrescu (Capra cu trei iezi, 1946) și a lui Ion Popescu-Gopo (Punguța cu doi bani, 1949) p&acirc;nă la ultimele creații, precum scurtmetrajul jucat Capra cu trei iezi (2019) &icirc;n regia lui Victor Canache. De menționat că aceste povești și Amintirile din copilărie au suscitat cea mai mare atenție din partea regizorilor de film. Astfel, cele mai multe interpretări p&acirc;nă &icirc;n prezent a cunoscut capodopera sa cu patru filme de ficțiune și trei desene animate, precum și povestea Punguța cu doi bani: șase filme de animație și unul de ficțiune. Amintim că și Emil Loteanu &icirc;și &icirc;ncepe cariera &icirc;n cinematografie cu scurtmetrajul A fost odată un băiat (1960) inspirat din Amintirile din copilărie a lui Creangă. Anume anii ʼ60 ai secolului trecut au fost cei mai rodnici &icirc;n valorificarea operei de către cineaști. Iar, primele filme de animație cu păpuși, realizate de Anton Mater, Capra cu trei iezi (1968) și Punguța cu doi bani (1969) au deschis calea &icirc;n lumea animației moldovenești.</p></description>
</descriptions>
<formats>
<format>application/pdf</format>
</formats>
</resource>