Trei decenii de World Wide Web
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
977 17
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-05 17:54
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
004.738.52(091)+81 (1)
Comunicații între calculatoare. Rețele de calculatoare (514)
Lingvistică. Limbi (5040)
SM ISO690:2012
UNGUREANU, Elena. Trei decenii de World Wide Web. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine: dedicată zilelor europene ale patrimoniului, Ed. 1, 23-24 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2019, Ediția 1, p. 78. ISBN 978-9975-3290-4-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine
Ediția 1, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine"
1, Chişinău, Moldova, 23-24 septembrie 2019

Trei decenii de World Wide Web

CZU: 004.738.52(091)+81

Pag. 78-78

Ungureanu Elena
 
Academia de Ştiinţe a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 26 februarie 2020


Rezumat

Considerat drept una dintre cele mai strălucite minţi ale secolului XX, Tim BernersLee este autorul uneia dintre cele mai importante invenţii ale secolului: World Wide Web. În carteasa „Weaving the Web” („Ţesătura webului”), autorul dezvăluie originile invenţiei sale, invocând asocierea cu ţesătura, pe care o remarcase și Roland Barthes, un important teoretician al limbajului. După trei decenii de la lansarea acestei invenții fără analog în istoria omenirii, se vede mai bine amploarea și impactul acesteia, dar, totodată, și dificultățile cu care se confruntă utilizatorii în spațiul WEB, spațiu nelimitat, labirintic și tot mai mult centralizat. Conținutul digital care se adună progresiv pe web este patrimoniu universal, la care trebuie să aibă acces toți utilizatorii. Descentralizarea este prima mare provocare cu care își propune să lupte fondatorul Webului. În spaţiul online, nu în ultimul rând, datorită accesării facile a datelor, se declanșează și alte dezavantaje cum ar fi: hakerismul, infracţionalitatea cybernetică, manipularea și hărţuirea utilizatorilor, escrocherismul online. Dependenţa de computer este creată implicit de ușurinţa cu care sunt accesate informaţiile, care generează, ca și lectura, o foame continuă de ele, iar hrănirea cu informaţie naște un fel de bulimie informaţională. Accesările facile, hypertextele supraîncărcate cu legături către alte texte sau către alte cuvinte din interiorul hypertextului pot naște dependența și nevoia de accesa prea multe dintre posibilităţile de „deschidere a textului” și, astfel, va genera întreruperea și fragmentarea prea mare a ceea ce numim, tradițional, coeziunea și coerența pe care o presupunea altă dată textele tipărite sau cele orale. Spre deosebire de acestea din urmă, hypertextele (care constituie un tip mixt) au un grad tot mai înalt de incoeziune și incoerență, în funcție de numărul linkurilor. Nu neapărat computerul este cel care le generează, hypertextul este o tehnologie computerizată care le întreţine. Într-un viitor nu prea îndepărtat, avantajele hypertextului vor depăși în mod clar dezavantajele hypertextului, concept care schimbă lumea și percepţiile ei legate de tehnologia de tipar, deci unul care continuă tiparul, revoluţionându-l. Prin depozitul de hypertexte, patrimoniul digital va genera putere (puterea datelor, nu în ultimul rând), dar va necesita control. Deoarece, așa cum afirmă Kenneth Cukier: „Datele masive sunt date mai bune”. Parcă răsturnând-parafrazând pe Eminescu, cu al său dicton: „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”, Cukierne îndeamnă să fim vigilenți, azi, în plină epocă tehnologică: „Trebuie să fim STĂPÂNuL tehnologiei, Nu SERViTORuL ei”.