Articolul precedent |
Articolul urmator |
1004 61 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-11 14:59 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
008(478) (107) |
Civilizație. Cultură. Progres (818) |
SM ISO690:2012 MIRON, Marina, MIRON, Viorel. Conservarea patrimoniului cultural construit: experiența și bune practici europene aplicate în Republica Moldova. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine: dedicată zilelor europene ale patrimoniului, Ed. 1, 23-24 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2019, Ediția 1, p. 51. ISBN 978-9975-3290-4-0. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine Ediția 1, 2019 |
||||||
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine" 1, Chişinău, Moldova, 23-24 septembrie 2019 | ||||||
|
||||||
CZU: 008(478) | ||||||
Pag. 51-51 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Protejarea elementelor de patrimoniu implică un discurs despre trecut și este o practică internațională de patrimonializare. Salvgardarea patrimoniului construit necesită efortul comun specialiștilor din diferite domenii. În Registrul monumentelor ocrotite de stat (1993) atestăm multe edificii construite în spațiul urban după proiecte elaborate de arhitecți. Însă sunt puține exemple de arhitectură vernaculară rurală construită în conformitate cu necesitățile oamenilor și de mâinile acestor oameni. În acest articol discutăm două categorii de patrimoniu cultural construit care necesită salvgardare prin conservare sau restaurare: arhitectura tradițională și monumente proiectate de arhitectură. Țările europene practică transformarea caselor vernaculare în locații turistice. În România sunt realizate proiecte pentru educarea proprietarilor de asemenea case în păstrarea patrimoniului construit. Punerea în valoare a fondului construit tradițional și dezvoltarea inițiativei antreprenoriale în domeniul turismului sunt văzute ca o sursă de venituri și de dezvoltare a comunității locale. Ca rezultat al acestor proiecte, astăzi în România sute de case tradiționale sunt transformate în structuri turistice rurale. În experiența Republicii Moldova cunoaștem cazuri când antreprenorii locali au investit în case bătrânești, transformându-le în complexe turistice. Însă aceste inițiative au caracter privat, fără cercetări și studii efectuate de specialiști capabili să realizeze asemenea acțiuni de conservare și restaurare a patrimoniului cultural. În calitate de bune practici în acest sens venim cu exemplul Proiectului Twinning „Suport pentru promovarea patrimoniului cultural în Republica Moldova, prin păstrarea și protecția acestuia”, finanțat de uniunea Europeană și implementat de către MECC. În cadrul cursului de „Conservare Arhitecturală” desfășurat în perioada septembrie 2018 – iulie 2019, participanții, specialiști din sfera arhitecturii, ingineriei, istoriei, au obținut competențele tehnice necesare în realizarea corectă a intervențiilor asupra clădirilor istorice, au realizat în comun un proiect de conservare a unei clădiri luate sub ocrotirea statului (Muzeul Zemstvei, str. A. Șciusev, 103). |
||||||
|