Avem sau nu nevoie de reamplasarea panoului din mosaic „Arta (atributele artei)” de Mihai Burea
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
623 6
Ultima descărcare din IBN:
2021-03-30 20:32
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
008(478) (107)
Civilizație. Cultură. Progres (818)
SM ISO690:2012
JABINSCHI, Ion. Avem sau nu nevoie de reamplasarea panoului din mosaic „Arta (atributele artei)” de Mihai Burea. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine: dedicată zilelor europene ale patrimoniului, Ed. 1, 23-24 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2019, Ediția 1, p. 48. ISBN 978-9975-3290-4-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine
Ediția 1, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine"
1, Chişinău, Moldova, 23-24 septembrie 2019

Avem sau nu nevoie de reamplasarea panoului din mosaic „Arta (atributele artei)” de Mihai Burea

CZU: 008(478)

Pag. 48-48

Jabinschi Ion12
 
1 Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău,
2 Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
 
 
Disponibil în IBN: 26 februarie 2020


Rezumat

În comunicarea de față ne-am propus să punem în discuție problema păstrării unei opere de artă monumentală și anume, a panoului din mozaic Arta (Atributele artei), realizat de Mihai Burea (1972), pe fațada clădirii din strada Kiev, nr. 7, Chișinău (fostul Palat de Cultură al Sindicatelor, sectorul Râșcani). Din păcate acest edificiu a fost demolat (în vara anului 2018), iar panoul propriu zis a fost demontat și conservat pentru a fi reamplasat la o adresă nouă. Scopul cercetării este studiul de demontare, păstrare, conservare cât și remontare a panoului din mozaic, aflat în patrimoniul național. un asemenea gen de lucrări (demontare, depozitare, transportare, restaurare, reconstituire a elementelor mozaicului), în practica țării, noastre nu a fost îndeplinit/efectuat niciodată, până la cazul discutat. Vorbind de mozaic ca element al mediului urban, el este asociat cu arhitectura și conceput pentru a fi admirat de la distanță, de aici apare laconismul și generalitatea lui. Mozaicul este caracterizat prin claritatea conturului, a siluetei, ritmul specific al liniilor, desenul strict, stilizat și armonios. El se află în armonie totală cu arhitectura, evidențiind suprafața plană a peretelui și arhitectonica clădirii, creându-i un aspect cromatic luminos/ armonios deosebit. Ca parte complementară a arhitecturii, mozaicul ca tehnică a picturii monumentale contribuie la definirea individualităţii artistice a construcţiei arhitectonice din care face parte, ilustrând convingător tendinţele existente într-o anumită perioadă și ambianţa în care a fost creat acest ansamblu. În consecinţă, unele picturi murale au ajuns să se identifice într-atât cu monumentele de arhitectură, încât aspectul acestora nici nu mai poate fi conceput fără pictura monumentală respectivă. Exemple în acest sens sunt frescele renascentiste ale Capelei Sixtine, frescele exterioare ale bisericilor din mănăstirile Voroneţ și Suceviţa, mozaicul medreselor din Samarkand, vitraliile catedralelor gotice din Reims, Chartres, Saint-Chapelle etc.