Situl era situat pe vârful unei scurgeri de ape late și înalte a celei de-a doua terase întinse de-a lungul cursului inferior a râului Prut, la confluenţa acestuia cu Dunărea, 1,5 km spre nord-est de satul Giurgiulești. Descoperit în 1991 cu ocazia cercetării unui tumul a culturii iamnaia. Toate vestigiile au fost surprinse în solul viu – cinci morminte de inhumaţie (decubitus dorsal cu genunchii îndoiţi în sus) și două construcţii de ritualice. Mormântul central avea în calitate de inventar arme, însemne ale puterii, piese ritualice și podoabe. Cele trei morminte de copii și a unei femei (în opinia noastră sacrificii) erau însoţite de piese de podoabă (brăţări și inele de aramă), unelte de piatră, silex, aramă și un vas (oală) aparţinând culturii Gumelniţa din regiune. Mormântul central era într-o construcţie sepulcrală adâncă de cinci metri, căptușită în partea superioară cu câte trei cranii de bovine, cabaline și ovicaprine. Mormintele de copii erau în structuri de tipul catacombelor, cel de femeie – într-o groapă simplă dreptunghiulară de dimensiuni modeste. Pentru catacombele epocii, care sunt aici de unicat, analogii se găsesc doar în cultura Halaf din Asia Mică. Totalitatea artefactelor atestate în cadrul necropolei (construcţii funerare, poziţia scheletelor, inventarul funerar) permite a o încadra în perioada de la mijlocul mileniului V î.Hr. Este oarecum mai dificilă atribuirea culturală a acesteia, deși în linii generale este clar că face parte din contextul eneoliticului central și sud-est european. inventarul funerar indică analogii geografice de asemenea deosebit de largi – de la Azov și bazinul Mării Caspice (grupurile culturale Mariupol, Hvalynsk și mai ales, Novodanilovka) până în Balcani (Varna), pentru construcţiile funerare fiind nominalizată și Asia Mică. Sunt absolut surprinzătoare determinările antropologice ale scheletelor, care demonstrează caracterul mediteranean al defuncţilor și respectiv deosebiri certe de tipurile estice. Rezultatele obţinute în rezultatul cercetării necropolei de la Giurgiulești, subliniind caracterul excepţional și de unicat al acestora, vor contribui substanţial la elucidarea problemelor de indoeuropenizare a spaţiului sud-est european.