Valoarea de patrimoniu a mărturiilor de istorie orală în studierea fenomenului totalitarismului din RSS Moldovenească (1940–1941, 1944–1953). Studiu de caz „Cartea Memoriei”
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
582 11
Ultima descărcare din IBN:
2023-10-10 19:05
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(478) (1650)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67)
SM ISO690:2012
COJOCARU, Ludmila D.. Valoarea de patrimoniu a mărturiilor de istorie orală în studierea fenomenului totalitarismului din RSS Moldovenească (1940–1941, 1944–1953). Studiu de caz „Cartea Memoriei”. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine: dedicată zilelor europene ale patrimoniului, Ed. 1, 23-24 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2019, Ediția 1, pp. 33-34. ISBN 978-9975-3290-4-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine
Ediția 1, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine"
1, Chişinău, Moldova, 23-24 septembrie 2019

Valoarea de patrimoniu a mărturiilor de istorie orală în studierea fenomenului totalitarismului din RSS Moldovenească (1940–1941, 1944–1953). Studiu de caz „Cartea Memoriei”

CZU: 94(478)

Pag. 33-34

Cojocaru Ludmila D.12
 
1 Institutul Patrimoniului Cultural,
2 Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 26 februarie 2020


Rezumat

Cercetarea trecutului totalitar are implicații fundamentale pentru societățile aflate în proces de democratizare și integrare europeană. În cazul Republicii Moldova, memoria și trauma produsă de perioada sovietică nu a fost conștientizată și nici asumată pe deplin de toate grupurile sociale, atitudinile variind de la caz la caz, adesea fiind determinate de opțiunile ideologice. Programul de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940–1941, 1944–1953” (2015–2018), în premieră în Republica Moldova a realizat un complex de cercetări interdisciplinare privind memoria supraviețuitorilor regimului totalitar-comunist. Prin lărgirea fundamentelor teoretice și modernizarea instrumentelor de cercetare aplicate, mărturiile victimelor regimului totalitar-comunist au fost înglobate în categoria surselor de valoare documentară, astfel, conferind cercetărilor istorice o dimensiune mai complexă și mai convingătoare în reflectarea perioadei și a mecanismelor de sovietizare, în mod special, a represaliilor politice, foametei provocate, colectivizării și deportărilor în masă. O contribuție aparte a acestor documente de istorie orală în cunoașterea fenomenului totalitarismului din RSS Moldovenească ține de identificarea/ recuperarea numelor persoanelor care au avut de suferit de pe urma regimului, însă care nu se regăsesc în listele publicate în colecția „Cartea Memoriei”. În acest context, comunicarea prezintă analiza documentelor de istorie orală cu scopul identificării victimelor instaurării administrație sovietice în Basarabia și ale căror nume nu se regăsesc în listele publicate până la moment. Dincolo de perspectiva de restitutio a numelor victimelor regimului, mărturiile supraviețuitorilor sunt valorificate ca experiență directă, relevând informații inedite despre circumstanțele istorice în care s-au produs nelegiuirile, crimele, trădările, atrocitățile. Valorificarea acestor documente de istorie orală, confruntate și supuse analizei în contextul surselor istorice tradiționale, oferă cercetătorului noi unghiuri de studiere și înțelegere a fenomenului totalitar-comunist din RSS Moldovenească.