Comunicarea se concentrează pe conținutul a trei caiete de modele românești din secolul al XViii-lea, cunoscute astăzi: cel al lui Stan, cel al lui Grigorie și cel al lui Radu. Cel mai vechi dintre aceste caiete este cel al pictorului Stan de Rășinari. El se află astăzi la Muzeul de Artă din Timișoara și – datorită rarității sale – are o valoare documentară excepțională. În forma sa actuală, caietul lui Stan este alcătuit din schițe și din crochiuri desenate cu cerneală neagră sau cu creionul – negru ori maro – pe paginile recto și verso ale foilor. Rarele intervenții în tehnica laviului sau cele în culori verzi și ocru diversifică monotonia cromatică a paginilor. Acest caiet a fost identificat grație unei note autografe a „Pictorului Stan” (f. 2v), datate din anul 7242 (1734 d.Hr.). Caietul lui Grigorie Popovici a fost completat între anii 1768 și 1776. În anii ’30 ai secolului XX el s-a aflat în posesia diaconului Constantin SăndulescuVerna, care i-a dat o scurtă descriere în revista „Biserica Ortodoxă Română” (nr. 7-10 din 1937). Este o mare pierdere faptul că astăzi acest caiet de modele a dispărut și nu mai poate fi studiat de către cercetători. Cel de al treilea caiet – așa-numita carte de modele a lui Radu Zugravu – se găsește sub forma de două manuscrise la Biblioteca Academiei Române, în secțiunea „cărți rare” (mss. nr. 4602 și 5307) și – de peste mai bine de o jumătate de secol – constituie obiectul de studiu a mai multor generații de istorici de artă. Această carte de modele conține numeroase copii făcute după gravuri (tipărite separat sau în cadrul unor cărți vechi), după icoane și după unele celebre fresce bizantine sau postbizantine aflate pe teritoriul țărilor române. Autorul principal al cărții de modele este Radu Zugravu – un pictor român din secolul al XViii-lea, descendent dintr-o familie de artiști plastici autohtoni. În al treilea sfert al secolului al XViii-lea, Radu Zugravu a participat la așa-numita „restaurare” a renumitelor picturi murale de secol XiV de la Biserica Domnească din Curtea de Argeș. Deoarece multe dintre aceste fresce au fost repictate sau au suportat alte tipuri de intervenții de-a lungul timpului, copiile lor din cartea lui Radu Zugravu oferă o inestimabilă sursă de comparație între originalele de epoca bizantină a acestor fresce și actuala lor stare de conservare.