Iconostasul bisericii Înălțarea Domnului din satul Rîșcova, raionul Criuleni (Republica Moldova)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
971 25
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-11 10:37
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
75.046:27-523(478) (1)
Pictură (403)
Creștinism. Biserici și culte creștine (337)
SM ISO690:2012
CHIROŞCA, Adelaida, DAIA, Cristian, GROSU, Rodion. Iconostasul bisericii Înălțarea Domnului din satul Rîșcova, raionul Criuleni (Republica Moldova). In: Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine: dedicată zilelor europene ale patrimoniului, Ed. 1, 23-24 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2019, Ediția 1, pp. 29-30. ISBN 978-9975-3290-4-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine
Ediția 1, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine"
1, Chişinău, Moldova, 23-24 septembrie 2019

Iconostasul bisericii Înălțarea Domnului din satul Rîșcova, raionul Criuleni (Republica Moldova)

CZU: 75.046:27-523(478)

Pag. 29-30

Chiroşca Adelaida1, Daia Cristian2, Grosu Rodion3
 
1 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei,
2 Biserica din satul Rîșcova,
3 Necunoscută, Moldova
 
Disponibil în IBN: 26 februarie 2020


Rezumat

Biserica Înălțarea Domnului din satul Rîșcova reprezintă un splendid monument de arhitectură, de formă dreptunghiulară alungită, construită din piatră în stil neoclasic. un iconostas impunător, din lemn masiv, sculptat în relief, separă naosul bisericii de altar de la miazăzi la miazănoapte. Lucrat probabil de meșterii din vestul ucrainei, special pentru biserica nouă din sat, sfințită în anul 1928, acesta, povestesc localnicii, a fost transportat la locul de destinație de un car tras de boi timp de o lună. iconostasul este constituit din trei registre, în care sunt amplasate 12 icoane. Primul registru cuprinde icoanele împărătești cu chipurile în plină statură ale lui iisus Hristos Învățător și Maicii Domnului cu Pruncul, încadrate de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, reprezentați pe ușile diaconești, precum și de icoana hramului bisericii – Înălțarea Domnului și cea a Sfântului ierarh Nicolae. De asupra ușilor Împărătești se situează icoana Cina cea de taină cu unsprezece apostoli adunați în jurul lui iisus Hristos. Al doilea registru, în care se reprezintă de obicei Praznicele Împărătești, include doar două icoane: la dreapta – Nașterea Maicii Domnului și la stânga – Nașterea Domnului. Din registrul al treilea, care este și ultimul, se distinge icoana Sfintei Treimi, încadrată de două icoane cu chipul Maicii Domnului și al Sfântului ioan Botezătorul, ambii reprezentați în postură de rugăciune. Aceste trei icoane simbolizează, de fapt, Deisis-ul din registrul Sfinților Apostoli, ele definitivând cu cruci masive de lemn, cea din centru încununând întreaga compoziție a iconostasului. La dreapta iconostasului, într-un chivot din același lemn masiv, se păstrează icoana Sfântului Andrei și a Sfintei Efimia. Din punct de vedere al stilului de pictură și al inscripțiilor de pe icoane, icoanele enunțate se apropie foarte mult de cele din iconostasele bisericii Sfânta Treime din Cuhurești – Florești (Republica Moldova) și al bisericii Sfânta Parascheva din Strășeni (Republica Moldova), zugrăvite de ioan irineu Protcenco – pictor bisericesc, care a activat la Chișinău în perioada 1910–1944. Aceste similitudini ne fac să presupunem că iconostasul de la Rîșcova ar putea fi atribuit aceluiași zugrav. Este de remarcat că în naosul acestei biserici mai sunt câteva icoane în care se atestă aceeași manieră artistică. În una sunt reprezentați Sfântul Avraam Bulgarul și Sfânta Muceniță Eudochia, icoană donată în anul 1916 de soții Avraam și Eudochia Trațenco, datele fiind înscrise pe plăcuța de sub icoană. Datarea timpurie a icoanei ne sugerează ideea ca aceasta provine din vechea biserică din sat, care purta hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Aceeași familie, împreună cu alți consăteni, vor mai donă peste ani o icoană, de această dată, noii biserici din Rîșcova. Pe icoană este reprezentat chipul Mântuitorului, care binecuvântează cu mâinile deschise pe Maica Domnului și pe Arhanghelul Mihail. Din textul plasat în caseta de sub icoană aflăm numele donatorilor și anul realizării ei – 1934. Chipul Sfântului Pantelimon este subiectul altei icoane păstrată în biserică încă de la înființare, care se pare că a fost realizată la fel de ioan irineu Protcenco. Descoperirea icoanelor de la Rîșcova este rezultatul cercetărilor din primăvara anului 2018, în cadrul cărora au fost identificate mai multe lucrări care ar putea aparține penelului marelui zugrav.

DataCite XML Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'>
<creators>
<creator>
<creatorName>Chiroşca, A.</creatorName>
<affiliation>Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
<creator>
<creatorName>Daia, C.</creatorName>
<affiliation>Biserica din satul Rîșcova, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
<creator>
<creatorName>Grosu, R.</creatorName>
<affiliation>Necunoscută, Moldova, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
</creators>
<titles>
<title xml:lang='ro'>Iconostasul bisericii &Icirc;nălțarea Domnului din satul R&icirc;școva, raionul Criuleni (Republica Moldova)</title>
</titles>
<publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher>
<publicationYear>2019</publicationYear>
<relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'>978-9975-3290-4-0</relatedIdentifier>
<subjects>
<subject schemeURI='http://udcdata.info/' subjectScheme='UDC'>75.046:27-523(478)</subject>
</subjects>
<dates>
<date dateType='Issued'>2019</date>
</dates>
<resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType>
<descriptions>
<description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Biserica &Icirc;nălțarea Domnului din satul R&icirc;școva reprezintă un splendid monument de arhitectură, de formă dreptunghiulară alungită, construită din piatră &icirc;n stil neoclasic. un iconostas impunător, din lemn masiv, sculptat &icirc;n relief, separă naosul bisericii de altar de la miazăzi la miazănoapte. Lucrat probabil de meșterii din vestul ucrainei, special pentru biserica nouă din sat, sfințită &icirc;n anul 1928, acesta, povestesc localnicii, a fost transportat la locul de destinație de un car tras de boi timp de o lună. iconostasul este constituit din trei registre, &icirc;n care sunt amplasate 12 icoane. Primul registru cuprinde icoanele &icirc;mpărătești cu chipurile &icirc;n plină statură ale lui iisus Hristos &Icirc;nvățător și Maicii Domnului cu Pruncul, &icirc;ncadrate de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, reprezentați pe ușile diaconești, precum și de icoana hramului bisericii &ndash; &Icirc;nălțarea Domnului și cea a Sf&acirc;ntului ierarh Nicolae. De asupra ușilor &Icirc;mpărătești se situează icoana Cina cea de taină cu unsprezece apostoli adunați &icirc;n jurul lui iisus Hristos. Al doilea registru, &icirc;n care se reprezintă de obicei Praznicele &Icirc;mpărătești, include doar două icoane: la dreapta &ndash; Nașterea Maicii Domnului și la st&acirc;nga &ndash; Nașterea Domnului. Din registrul al treilea, care este și ultimul, se distinge icoana Sfintei Treimi, &icirc;ncadrată de două icoane cu chipul Maicii Domnului și al Sf&acirc;ntului ioan Botezătorul, ambii reprezentați &icirc;n postură de rugăciune. Aceste trei icoane simbolizează, de fapt, Deisis-ul din registrul Sfinților Apostoli, ele definitiv&acirc;nd cu cruci masive de lemn, cea din centru &icirc;ncunun&acirc;nd &icirc;ntreaga compoziție a iconostasului. La dreapta iconostasului, &icirc;ntr-un chivot din același lemn masiv, se păstrează icoana Sf&acirc;ntului Andrei și a Sfintei Efimia. Din punct de vedere al stilului de pictură și al inscripțiilor de pe icoane, icoanele enunțate se apropie foarte mult de cele din iconostasele bisericii Sf&acirc;nta Treime din Cuhurești &ndash; Florești (Republica Moldova) și al bisericii Sf&acirc;nta Parascheva din Strășeni (Republica Moldova), zugrăvite de ioan irineu Protcenco &ndash; pictor bisericesc, care a activat la Chișinău &icirc;n perioada 1910&ndash;1944. Aceste similitudini ne fac să presupunem că iconostasul de la R&icirc;școva ar putea fi atribuit aceluiași zugrav. Este de remarcat că &icirc;n naosul acestei biserici mai sunt c&acirc;teva icoane &icirc;n care se atestă aceeași manieră artistică. &Icirc;n una sunt reprezentați Sf&acirc;ntul Avraam Bulgarul și Sf&acirc;nta Muceniță Eudochia, icoană donată &icirc;n anul 1916 de soții Avraam și Eudochia Trațenco, datele fiind &icirc;nscrise pe plăcuța de sub icoană. Datarea timpurie a icoanei ne sugerează ideea ca aceasta provine din vechea biserică din sat, care purta hramul Intrarea Maicii Domnului &icirc;n Biserică. Aceeași familie, &icirc;mpreună cu alți consăteni, vor mai donă peste ani o icoană, de această dată, noii biserici din R&icirc;școva. Pe icoană este reprezentat chipul M&acirc;ntuitorului, care binecuv&acirc;ntează cu m&acirc;inile deschise pe Maica Domnului și pe Arhanghelul Mihail. Din textul plasat &icirc;n caseta de sub icoană aflăm numele donatorilor și anul realizării ei &ndash; 1934. Chipul Sf&acirc;ntului Pantelimon este subiectul altei icoane păstrată &icirc;n biserică &icirc;ncă de la &icirc;nființare, care se pare că a fost realizată la fel de ioan irineu Protcenco. Descoperirea icoanelor de la R&icirc;școva este rezultatul cercetărilor din primăvara anului 2018, &icirc;n cadrul cărora au fost identificate mai multe lucrări care ar putea aparține penelului marelui zugrav.</p></description>
</descriptions>
<formats>
<format>application/pdf</format>
</formats>
</resource>