Iconostasul bisericii Înălțarea Domnului din satul Rîșcova, raionul Criuleni (Republica Moldova)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
609 11
Ultima descărcare din IBN:
2022-06-02 17:00
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
75.046:27-523(478) (1)
Pictură (321)
Creștinism. Biserici și culte creștine (210)
SM ISO690:2012
CHIROŞCA, Adelaida; DAIA, Cristian; GROSU, Rodion. Iconostasul bisericii Înălțarea Domnului din satul Rîșcova, raionul Criuleni (Republica Moldova). In: Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine dedicată zilelor europene ale patrimoniului. Ediția 1, 23-24 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2019, pp. 29-30. ISBN 978-9975-3290-4-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine
Ediția 1, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine"
Chişinău, Moldova, 23-24 septembrie 2019

Iconostasul bisericii Înălțarea Domnului din satul Rîșcova, raionul Criuleni (Republica Moldova)

CZU: 75.046:27-523(478)

Pag. 29-30

Chiroşca Adelaida1, Daia Cristian2, Grosu Rodion3
 
1 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei,
2 Biserica din satul Rîșcova,
3 Necunoscută, Moldova
 
Disponibil în IBN: 26 februarie 2020


Rezumat

Biserica Înălțarea Domnului din satul Rîșcova reprezintă un splendid monument de arhitectură, de formă dreptunghiulară alungită, construită din piatră în stil neoclasic. un iconostas impunător, din lemn masiv, sculptat în relief, separă naosul bisericii de altar de la miazăzi la miazănoapte. Lucrat probabil de meșterii din vestul ucrainei, special pentru biserica nouă din sat, sfințită în anul 1928, acesta, povestesc localnicii, a fost transportat la locul de destinație de un car tras de boi timp de o lună. iconostasul este constituit din trei registre, în care sunt amplasate 12 icoane. Primul registru cuprinde icoanele împărătești cu chipurile în plină statură ale lui iisus Hristos Învățător și Maicii Domnului cu Pruncul, încadrate de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, reprezentați pe ușile diaconești, precum și de icoana hramului bisericii – Înălțarea Domnului și cea a Sfântului ierarh Nicolae. De asupra ușilor Împărătești se situează icoana Cina cea de taină cu unsprezece apostoli adunați în jurul lui iisus Hristos. Al doilea registru, în care se reprezintă de obicei Praznicele Împărătești, include doar două icoane: la dreapta – Nașterea Maicii Domnului și la stânga – Nașterea Domnului. Din registrul al treilea, care este și ultimul, se distinge icoana Sfintei Treimi, încadrată de două icoane cu chipul Maicii Domnului și al Sfântului ioan Botezătorul, ambii reprezentați în postură de rugăciune. Aceste trei icoane simbolizează, de fapt, Deisis-ul din registrul Sfinților Apostoli, ele definitivând cu cruci masive de lemn, cea din centru încununând întreaga compoziție a iconostasului. La dreapta iconostasului, într-un chivot din același lemn masiv, se păstrează icoana Sfântului Andrei și a Sfintei Efimia. Din punct de vedere al stilului de pictură și al inscripțiilor de pe icoane, icoanele enunțate se apropie foarte mult de cele din iconostasele bisericii Sfânta Treime din Cuhurești – Florești (Republica Moldova) și al bisericii Sfânta Parascheva din Strășeni (Republica Moldova), zugrăvite de ioan irineu Protcenco – pictor bisericesc, care a activat la Chișinău în perioada 1910–1944. Aceste similitudini ne fac să presupunem că iconostasul de la Rîșcova ar putea fi atribuit aceluiași zugrav. Este de remarcat că în naosul acestei biserici mai sunt câteva icoane în care se atestă aceeași manieră artistică. În una sunt reprezentați Sfântul Avraam Bulgarul și Sfânta Muceniță Eudochia, icoană donată în anul 1916 de soții Avraam și Eudochia Trațenco, datele fiind înscrise pe plăcuța de sub icoană. Datarea timpurie a icoanei ne sugerează ideea ca aceasta provine din vechea biserică din sat, care purta hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Aceeași familie, împreună cu alți consăteni, vor mai donă peste ani o icoană, de această dată, noii biserici din Rîșcova. Pe icoană este reprezentat chipul Mântuitorului, care binecuvântează cu mâinile deschise pe Maica Domnului și pe Arhanghelul Mihail. Din textul plasat în caseta de sub icoană aflăm numele donatorilor și anul realizării ei – 1934. Chipul Sfântului Pantelimon este subiectul altei icoane păstrată în biserică încă de la înființare, care se pare că a fost realizată la fel de ioan irineu Protcenco. Descoperirea icoanelor de la Rîșcova este rezultatul cercetărilor din primăvara anului 2018, în cadrul cărora au fost identificate mai multe lucrări care ar putea aparține penelului marelui zugrav.