Percepția frontierei în comunitățile de pe Valea Prutului în perioada postbelică: interferențe memorialistice și istorico-etnologice
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
248 5
Ultima descărcare din IBN:
2021-03-29 15:08
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(478):39 (32)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (36)
Istoria lumii antice (28720)
SM ISO690:2012
ARAPU, Valentin. Percepția frontierei în comunitățile de pe Valea Prutului în perioada postbelică: interferențe memorialistice și istorico-etnologice. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine dedicată zilelor europene ale patrimoniului. Ediția 1, 23-24 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2019, pp. 15-16. ISBN 978-9975-3290-4-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine
Ediția 1, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine"
Chişinău, Moldova, 23-24 septembrie 2019

Percepția frontierei în comunitățile de pe Valea Prutului în perioada postbelică: interferențe memorialistice și istorico-etnologice


CZU: 94(478):39
Pag. 15-16

Arapu Valentin
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 26 februarie 2020


Rezumat

Frontiera de la Prut reprezintă o consecință directă a agresiunii militare și a expansiunii teritoriale a imperiului Rus, succedat de uRSS. Ocupația sovietică a Basarabiei a despărțit românii de pe ambele maluri ale Prutului, fiindu-le impuse multiple restricții de ordin social, economic, cultural și spiritual. Autoritățile comuniste din uRSS au creat la Prut un regim securizat de frontieră, comparabil cu îngrădirile fortificate din lagărele sovietice. Frontiera de la Prut a perturbat cursul firesc, tradițional al vieții oamenilor din satele de pe Valea Prutului, restricționându-le drepturile și libertățile de deplasare, habitatul cotidian, practicile economice, activitățile spirituale și culturale. În mod paradoxal, securizarea și militarizarea frontierei dintre două state socialiste, România și uRSS, a fost însoțită de o propagandă sovietică acerbă privind inviolabilitatea graniței, asigurată de grănicerii sprijiniți de cetățenii din localitățile de pe malul basarabean al Prutului. instituționalizarea frontierei includea multiple bariere tehnice, pichete și posturi de grăniceri, iar simbol al despărțirii timp de decenii a fraților de pe ambele maluri ale Prutului a devenit sârma ghimpată care a fost demontată abia în anul 2010. În comunitățile de pe Valea Prutului au persistat multiple mituri cu tematica frontierei, iar după căderea comunismului a urmat un proces de demitizare și de creare a unor noi mituri, inspirate din noile realități ale vieții de la granița uniunii Europene. Prutul continuă să-i separe geografic pe românii de pe ambele maluri, apropiindu-i totodată spiritual, cultural și, mai puțin, economic. Actualmente este prioritară și determinantă voința românilor de pe ambele maluri ale Prutului, ca emanație a suveranității populare de care depinde modalitatea și termenii când Prutul va reveni la starea sa firească de arteră fluvială internă din cadrul spațiului românesc reîntregit.