Reintervenții endoscopice la pacienții cu evoluție trenantă după ERCP
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
593 4
Ultima descărcare din IBN:
2022-10-26 17:19
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
616-072.1 (4)
Patologie. Medicină clinică (6852)
SM ISO690:2012
COTONEŢ, Alexei, UNGUREANU, Alina, HOTINEANU, Adrian, HOTINEANU, Vladimir, COTONEȚ, Ion. Reintervenții endoscopice la pacienții cu evoluție trenantă după ERCP. In: Arta Medica , 2019, nr. 3(72), pp. 32-33. ISSN 1810-1852.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta Medica
Numărul 3(72) / 2019 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879

Reintervenții endoscopice la pacienții cu evoluție trenantă după ERCP

Endoscopic reinterventions in patients with poor recovery after ERCP

CZU: 616-072.1

Pag. 32-33

Cotoneţ Alexei, Ungureanu Alina, Hotineanu Adrian, Hotineanu Vladimir, Cotoneț Ion
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
Disponibil în IBN: 18 februarie 2020


Rezumat

Introducere: Anual în clinicile IMSP SCR ”Timofei Moșneaga” din diferite motive, intervențiilor endoscopice ERCP (Endoscopic Retrograde Cholangio-Pancreatography) sunt supuși în jur de 500 pacienți. Ca regulă, pacienții suportă ERCP adecvat, însă un procent din ei sunt totuși supuși unei reintervenții endoscopice din diferite motive. Materiale şi metode: În lucrare sunt analizate evoluțiile post-ERCP la 1432 pacienți realizate pe parcursul ultimilor 3 ani (2016, 2017, 2018) și în special frecvența și motivul reintervențiilor. Astfel s-a constatat că reintervenții au avut loc în 172 (12%) cazuri. Am realizat că motivul principal al reintevențiilor a fost colangita condiționată de fragmente sau calculi restanți – 115 (66,7%), obstrucție de stent – 36 (20.9%), altele – 21 (12.2%). Rezultate: În majoritatea cazurilor reintervențiile endoscopice au servit drept manoperă inală pentru soluționarea cazurilor - 159 (92.4%). Doar în 13 (7.6%) cazuri, reintervențiile endoscopice nu au soluționat situația, urmând ca pacienții să ie supuși intervențiilor chirurgicale tradiționale. Concluzii: Întotdeauna în situațiile nesigure, intervențiile endoscopice urmează a i inalizate cu una din metodele de drenare endoscopică, și anume - protezare endoscopică sau drenare nazobiliară.

Introduction: Anually, in the clinics of IMSP SCR ”Timofei Moșneaga”, because of various reasons, around 500 patients are undergoing endoscopic interventions – ERCP (Endoscopic Retrograde Cholangio-Pancreatography). As a rule, the patients endure the ERCPs adequately, but still, a percentage of them sustain an endoscopic reintervention because of a variety of reasons. Materials and methods: This study analyzes post-ERCP evolution in 1432 patients which underwent an ERCP during the last 3 years (2016, 2017, 2018), and especially the frequency and reasons of reintervention. Thus, it was determined that reinterventions took place in 172 (12%) cases. Also, it was determined that the main reason of reinterventions was cholangitis conditioned by fragments or residual calculus – 115 (66,7%), stent obstruction – 36 (20,9%), other reasons – 21 (12,2%). Results: In most cases, endoscopic reinterventions served as a inal maneuver for the settlement of cases - 159 (92,4%). Only in 13 (7,6%) cases, endoscopic reinterventions didn’t solve the situation, the patients later undergoing a traditional surgery. Conclusions: In uncertain situations, endoscopic interventions must always be inalized with one of the endoscopic drainage options, namely endoscopic prosthesis or nasobiliary drainage.

Cuvinte-cheie
ERCP, colangită, reintervenție, protezare,

ERCP, cholangitis, reintervention, prosthesis