Priorităţile Republicii Moldova în domeniul securităţii vizează două aspecte importante de realizat: integrarea în structurile politice, economice şi de securitate europene, și consolidarea securității interne a statului şi a rolului său de generator de securitate şi factor de stabilitate la nivel regional. Colaborarea mai intensă cu alte state central şi est europene ar constitui un bun mecanism de transfer şi schimb de experienţă cu state mai avansate decît Republica Moldova pe calea integrării europene. Interesele interne ale Republicii Moldovei, legate de focarul de instabilitate din Transnistria, ce re-prezintă o ameninţare foarte gravă la adresa securităţii naţionale a statului, sînt în mare măsură convergente cu interesele Uniunii Europene în Europa de Sud-Est și anume: combaterea migraţiei ilegale şi securizarea hotarelor de Est; transparenţa în operaţiunile bancare şi lupta cu spălarea banilor; controlul sporit asupra armelor convenţionale în zonele de conflict; măsuri îndreptate împotriva proliferării armelor bacteriologice, chimice şi nucleare etc. În concluzie, autorul subliniază că în procesul de elaborare a politicilor, strategiilor de securitate, instituțiile statului trebuie să stabilească un scenariu preventiv, în scopul evaluării eficienţei acesteia în soluționarea problemele existente, costurilor și efectelor secundare asupra societății.

The priorities of the Republic of Moldova in the field of security target two important aspects to be achieved: the integration into the European political, economic and security structures, the consolidation of the internal security of the state and its role as a generator of security and as a factor of stability at regional level. Enhanced cooperation with other central and eastern European states would be a good mechanism for transferring and exchanging experience with states that are more advanced than the Republic of Moldova on the European integration path. The internal interests of the Republic of Moldova, related to the instability outbreak in Transnistria, which represents a very serious threat to the national security of the state, are largely convergent with the interests of the European Union in South-East Europe, namely: combating illegal migration and securing Eastern borders; transparency in banking operations and the fight against money laundering; increased control over conventional weapons in conflict zones; measures against the proliferation of bacteriological, chemical and nuclear weapons, etc. In conclusion, the author emphasizes that in the process of developing policies, security strategies, the state institutions must establish a preventive scenario, in order to evaluate its effectiveness in solving existing problems, costs and side effects on the society.