Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
652 13 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-01 19:05 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
614.2:615.33.015.8(478) (1) |
Organizarea publică şi profesională a sănătăţii (873) |
Medicamentele potrivit originii lor (478) |
SM ISO690:2012 COTELEA, Valeria, CUROCICHIN, Ghenadie. Practicile de utilizare a antibioticelor în infecţiile respiratorii acute la nivel de asistenţă medicală primară în Republica Moldova: studiu transversal. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2019, nr. 2(19), pp. 44-53. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | ||||||
Numărul 2(19) / 2019 / ISSN 2345-1467 | ||||||
|
||||||
CZU: 614.2:615.33.015.8(478) | ||||||
Pag. 44-53 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Utilizarea excesivă și neargumentată a antibioticelor (AB) este cauza principală de dezvoltare a antibiorezistenţei microorganismelor. Peste 80% din toate prescripţiile de AB, în special, în infecţiile respiratorii acute, se fac în sectorul de asistenţă medicală primară (AMP). Material și metode. Studiu observaţional, descriptiv, transversal, care a inclus 465 de medici de familie (MF) din diferite regiuni ale Republicii Moldova. Participarea medicilor în studiu a fost benevolă și confidenţială. Practicile de prescriere au fost evaluate prin aplicarea chestionarului Happy Audit 2, propus de BARN (Baltic Antibiotic Resistance Network). Rezultate. S-a demonstrat că infecţiile respiratorii acute (IRA) au fost tratate cu antibiotice în 50,44% din cazuri, dintre care, 32,26% – în primele 3 zile de la debutul manifestărilor clinice. Rata de prescriere a AB în raport cu etiologia IRA, stabilită conform semnelor clinice, a constituit: pentru etiologia bacteriană – 89,9%; mixtă – 84,6%; necunoscută – 56,8%; virală – 19,8%. Dintre medicii participanţi la studiu, 94,9% au prescris antibiotice în IRA, dintre care, 61% – în caz de etiologie virală a infecţiilor respiratorii acute. Cel mai frecvent prescrise au fost: penicilinele semisintetice asociate – 33,2%; cefalosporinele generaţia I, II, III – 21,19%; penicilinele semisintetice cu spectru larg de acţiune – 18,93%. Concluzii. Rezultatele studiului au constatat că practicile de prescriere a antibioticelor în IRA la nivel de asistentă medicală primară sunt conforme recomandărilor ghidurilor naţionale și internaţionale doar în 49,56% din cazuri, fiind asemănătoare cu datele din ţările UE și SUA. Fiecare participant a prescris antibiotice în IRA, cel puţin, o singură dată. Dar, 61% dintre participanţi au prescris antibiotice și în etiologia virală a IRA. Mai frecvent trataţi cu antibiotice au fost copiii preponderent cu vârsta de până la 5 ani, de rutină fiind utilizate antibiotice cu spectru larg de acţiune. Cele expuse susţin ipoteza privind răspândirea largă a practicilor nepotrivite de prescriere a AB în sectorul primar. |
||||||
Cuvinte-cheie antibiotic, infecții respiratorii acute, medici generaliști, utilizarea de antibiotic, asistenţă medicală primară, antibiorezistenţă, utilizare raţională de antibiotice, Antibiotics, acute respiratory tract infection, general practitioners, use of antibiotics, Primary care, antibiotic resistance, rational use of antibiotics |
||||||
|