Practicile de utilizare a antibioticelor în infecţiile respiratorii acute la nivel de asistenţă medicală primară în Republica Moldova: studiu transversal
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
652 13
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-01 19:05
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
614.2:615.33.015.8(478) (1)
Organizarea publică şi profesională a sănătăţii (873)
Medicamentele potrivit originii lor (478)
SM ISO690:2012
COTELEA, Valeria, CUROCICHIN, Ghenadie. Practicile de utilizare a antibioticelor în infecţiile respiratorii acute la nivel de asistenţă medicală primară în Republica Moldova: studiu transversal. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2019, nr. 2(19), pp. 44-53. ISSN 2345-1467.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova
Numărul 2(19) / 2019 / ISSN 2345-1467

Practicile de utilizare a antibioticelor în infecţiile respiratorii acute la nivel de asistenţă medicală primară în Republica Moldova: studiu transversal

Practices of using antibiotics in acute respiratory infections in primary health care in Republic of Moldova: cross-sectional study

CZU: 614.2:615.33.015.8(478)

Pag. 44-53

Cotelea Valeria, Curocichin Ghenadie
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 17 februarie 2020


Rezumat

Introducere. Utilizarea excesivă și neargumentată a antibioticelor (AB) este cauza principală de dezvoltare a antibiorezistenţei microorganismelor. Peste 80% din toate prescripţiile de AB, în special, în infecţiile respiratorii acute, se fac în sectorul de asistenţă medicală primară (AMP). Material și metode. Studiu observaţional, descriptiv, transversal, care a inclus 465 de medici de familie (MF) din diferite regiuni ale Republicii Moldova. Participarea medicilor în studiu a fost benevolă și confidenţială. Practicile de prescriere au fost evaluate prin aplicarea chestionarului Happy Audit 2, propus de BARN (Baltic Antibiotic Resistance Network). Rezultate. S-a demonstrat că infecţiile respiratorii acute (IRA) au fost tratate cu antibiotice în 50,44% din cazuri, dintre care, 32,26% – în primele 3 zile de la debutul manifestărilor clinice. Rata de prescriere a AB în raport cu etiologia IRA, stabilită conform semnelor clinice, a constituit: pentru etiologia bacteriană – 89,9%; mixtă – 84,6%; necunoscută – 56,8%; virală – 19,8%. Dintre medicii participanţi la studiu, 94,9% au prescris antibiotice în IRA, dintre care, 61% – în caz de etiologie virală a infecţiilor respiratorii acute. Cel mai frecvent prescrise au fost: penicilinele semisintetice asociate – 33,2%; cefalosporinele generaţia I, II, III – 21,19%; penicilinele semisintetice cu spectru larg de acţiune – 18,93%. Concluzii. Rezultatele studiului au constatat că practicile de prescriere a antibioticelor în IRA la nivel de asistentă medicală primară sunt conforme recomandărilor ghidurilor naţionale și internaţionale doar în 49,56% din cazuri, fiind asemănătoare cu datele din ţările UE și SUA. Fiecare participant a prescris antibiotice în IRA, cel puţin, o singură dată. Dar, 61% dintre participanţi au prescris antibiotice și în etiologia virală a IRA. Mai frecvent trataţi cu antibiotice au fost copiii preponderent cu vârsta de până la 5 ani, de rutină fiind utilizate antibiotice cu spectru larg de acţiune. Cele expuse susţin ipoteza privind răspândirea largă a practicilor nepotrivite de prescriere a AB în sectorul primar.

Introduction. Excessive and unjustified use of antibiotics (AB) is the main cause of microorganisms’ resistance development. Over 80% of all antibiotic prescriptions, especially in acute respiratory infections, occur in primary health care (PHC). Material and methods. A transversal, descriptive, observational study involved 465 general practitioners from different regions of Republic of Moldova. Doctors’ participation in the study was voluntary and confidential. Prescription practices were evaluated by applying Happy Audit 2 questionnaire proposed by BARN (Baltic Antibiotic Resistance Network). Results. It has been shown that acute respiratory infections (ARIs) have been treated with antibiotics in 50.44% of cases, 32.26% of which within the first 3 days of onset clinical manifestations. The antibiotic prescription rate in relation to the etiology of an ARI determined according to clinical signs was: for the bacterial etiology – 89.9%; mixed – 84.6%; unknown – 56.8%; viral – 19.8%. Among the doctors participating in the study, 94.9% prescribed antibiotics in ARIs, 61% of which in viral etiology of acute respiratory infections. The most commonly prescribed were: associated semisynthetic penicillins – 33.2%; cephalosporins generation I, II, III – 21.19%; semisynthetic penicillins with broad-spectrum of action – 18.93%. Conclusions. The results of the study found that antibiotic prescription practices in ARIs in primary care correspond to the recommendations of the national and international guidelines only in 49.56% of the cases, being similar to the data from EU and US countries. Each participant prescribed antibiotics in ARIs at least once, but 61% of the participants also in their viral etiology. Children predominantly up to 5 years of age were treated more frequently with antibiotics, routinely broad-spectrum antibiotics being used. In the context of the above, the hypothesis regarding the spread of inappropriate antibiotic prescribing practices in primary sector is supported.

Cuvinte-cheie
antibiotic, infecții respiratorii acute, medici generaliști, utilizarea de antibiotic, asistenţă medicală primară, antibiorezistenţă, utilizare raţională de antibiotice,

Antibiotics, acute respiratory tract infection, general practitioners, use of antibiotics, Primary care, antibiotic resistance, rational use of antibiotics