Introducere. Hipoacuzia depăşeşte cadrul otologiei, deoarece audiţia stă la baza dezvoltării atât a performanţelor auditiv-verbale, cât şi a capacităţilor cognitive ale copilului, contribuind la formarea acestuia ca personalitate. Prin incidenţa sa şi consecinţele grave care, deseori, duc la invalidizare, hipoacuzia continuă să prezinte un interes sporit, fiind atât în vizorul cercetătorilor, cât şi al specialiştilor pluridisciplinari. Conform datelor statistice, furnizate de National Institute of Deafness and Other Communications Disorders (NIDCD), hipoacuzia este diagnosticată în 1-3 cazuri la 1000 nou-născuţi sănătoşi şi în 2-4 cazuri – la 100 nou-născuţi internaţi în secţiile de Terapie Intensivă Neonatală. Material şi metode. Studiul este de tip prospectiv, descriptiv, efectuat pe parcursul anilor 2016-2019 la Catedra de otorinolaringologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. De screening neonatal pentru hipoacuzie sensoroneurală în perioada de referinţă au beneficiat 8326 de nou-născuţi, la 25 dintre care, în final, s-a stabilit diagnosticul respectiv (înrolaţi în lotul „screening neonatal”). Lotul de control a fost constituit din 75 de copii cu diagnostic similar, stabilit la adresare (lotul „examen complex la adresare”). Diagnosticarea hipoacuziei sensoroneurale la aceştea a fost efectuată la Centrul Republican de Audiologie, Protezare auditivă şi Reabilitare medico-pedagogică, IMSC Clinica „Emilian Coţaga”, fără testul OEA. În baza datelor obţinute, a fost calculată incidenţa hipoacuziei sensoroneurale la nou-născuţi, precum şi apreciat rolul screeningului audiologic neonatal. Teste statistice aplicate: t-Student şi Fisher exact. Rezultate. Vârsta medie a stabilirii diagnosticului de hipoacuzie sensoroneurală a fost de 2,3±1,4 şi 45,2±10,4 luni, respectiv, lotul „screening neonatal” vs. lotul „examen complex la adresare”. Incidenţa hipoacuziei sensoroneurale în Republica Moldova a fost estimată la 3 cazuri la 1000 de nou-născuţi. Concluzii. Incidenţa hipoacuziei sensoroneurale la nounăscuţii din Republica Moldova este similară celei raportate în statele europene. Screeningul neonatal permite identificarea de 20 de ori mai devreme a problemelor auditive, comparativ cu metoda adresării populaţiei la medicul specialist, fapt ce are un impact pozitiv asupra dezvoltării cognitiv-emoţionale a copiilor cu hipoacuzie sensoroneurală.

Introduction. Hypoacusia exceeds the otology framework, because hearing underlies the development of the auditoryverbal performances, as well as the cognitive abilities of the child, contributing to his formation as a personality. Due to its incidence and serious complications that often lead to disability hypoacusia continue to be an issue of interest for both researchers and multidisciplinary specialists. According to statistical data provided by the National Institute of Deafness and Other Communication Disorders (NIDCD), hearing loss is diagnosed in 1-3 cases per 1,000 healthy newborns and in 2-4 cases per 100 newborns, admitted to Neonatal Intensive Care Unit. Material and methods. The present research is a diagnostic and descriptive study, conducted during the years 2016-2019, at the Chair of otorhinolaryngology, Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy. Neonatal screening for sensorineural hearing loss in the reference period benefited 8326 neonates, 25 of whom, finally, the respective diagnosis was established (enrolled in the “neonatal screening” group). The control group consisted of 75 children with a similar diagnosis, established after addressing to the doctor (the “complex examination at address” group). The diagnosis of sensorineural hearing loss was performed at the Republican Center of Audiology, Hearing prosthesis and Medicopedagogical rehabilitation, “Emilian Cotaga” Clinic, without the OAS test. Based on the data obtained, the incidence of sensorineural hearing loss in infants was calculated, as well as the role of neonatal audiological screening. Statistical tests applied: t-Student and Fisher’s exact. Results. The mean age of establishing the diagnosis of sensorineural hearing loss was 2.3±1.4 and 45.2±10.4 months, respectively, the group “neonatal screening” vs. group “complex examination at address”. The incidence of sensorineural hearing loss in the Republic of Moldova was estimated in 3 cases per 1000 newborns. Conclusions. The incidence of sensorineural hearing loss in newborns in the Republic of Moldova is similar to that reported in European states. Neonatal screening allows the identification of hearing problems 20 times earlier, compared to the method of addressing the population to the specialist doctor, which has a positive impact on the cognitive-emotional development of children with sensory-hearing impairment.