Informaţiile despre Basarabia, din punctul de vedere al cititorului din dreapta Prutului „excelează” prin caracterul lor precar. Expulzată din harta fizică a României, dar şi din cea „sentimentală”, fosta jumătate de Ţară a Moldovei, atât de ocrotită de domnitorul Ştefan cel Mare, a rămas ţintuită într-un con de umbră totală, întreţinut metodic, de oficialităţile române timp de aproape o jumătate de secol. În acest context de dezagregare imagistico-informaţională, operele unor scriitori basarabeni au venit să ilumineze calea către regăsirea Basarabiei autentice. Autoarea articolului de față a regăsit-o acolo unde s-a aşteptat cel mai puţin: în literatura pentru copii sau în aceea de amintiri ale aceleiaşi vârste. Evocarea copilăriei, mai mult sau mai puţin autobiografice, se dovedeşte inseparabilă de fundalul satului, cel în care s-a născut „veşnicia”. Cititorul face cunoştinţă cu personaje memorabile, bărbaţi şi femei, a căror existenţă se înscrie în tradiţiile româneşti.  

The information about Bessarabia, from the point of view of the reader from the right bank of the Prut, „excels” by their precarious nature. Expelled from the physical map of Romania, but also from the „sentimental” map, the former half-country of Moldova, so protected by the ruler Stephen the Great, was left in a totally forgotten corner, methodically maintained, by the Romanian officials for almost half a century. In the context of imagistic-informational disaggregation, the works of some Bessarabian writers have come to illuminate the path to find authentic Bessarabia. The author of this article found it where it was the least expected: in children’s literature or in memories of the same age. The evocation of childhood, more or less autobiographical, is inseparable from the background of the village, the one in which the „eternity” was born. The reader becomes acquainted with memorable characters, men and women, whose existence is part of the Romanian traditions.